O izolație specifică menită să extindă viața și performanța unui acoperiș din tablă tip țiglă este esențială și reprezintă un factor de întreținere important pe care constructorii profesioniști trebuie să îl ia în considerare. Când aceștia selectează o izolație pentru acoperiș, aceasta trebuie să reprezinte de asemenea și nevoile termice ale clădirii, să satisfacă pe deplin codurile de energie aplicabile și să ofere un ansamblu de acoperiș acceptabil pentru compania de asigurări.
Pentru a avea o performanță crescută, izolația și folia pentru acoperiș trebuie să devină o parte integrantă a ansamblului, trebuie să funcționeze în concert cu membrana și cu puntea structurală. Alegerile înțelepte în ceea ce privește izolația rezultă în sisteme de acoperiș care vor rezista pe termen lung, în timp ce alegerile greșite pot fi în detrimentul performanței acestuia.
Tipuri de izolație
O varietate de tipuri de izolație sunt disponibile pe piață, inclusiv produse din fibră de lemn, perlită, poliizocianurat, polistiren expandat sau extrudat, sticlă celulară și gips carton.
Fibra de lemn este o placă ecologică alcătuită din lemn, trestie de zahăr sau fibre vegetale amestecate cu umpluturi și lianți. Aceasta poate fi impregnată sau acoperită cu asfalt pentru a spori rezistența la umezeală. Constructorii ar trebui să ia în considerare tipul neacoperit acolo unde învelitoarea acoperișului selectată este incompatibilă cu produse pe bază de asfalt.
Placa din perlită este compusă din sticlă expandată vulcanică anorganică, silicioasă - perlita - combinată cu fibre organice și lianți. Suprafața superioară a plăcii oferă o acoperire din asfalt sau o acoperire concepută pentru a limita absorbția adezivului în izolație în timpul aplicării membranei acoperișului.
Poliizocianuratul este un miez din spumă de plastic cu celule închise, prins între două fețe organice sau anorganice, fețe mate din fibre de sticlă, sau fețe din folie de aluminiu întărite cu fibre de sticlă. Un agent de expandare fără clor extinde materialul spumă, creând structura de celule închise, care oferă izolației o rezistență termică ridicată. Difuzia aerului în structura celulelor rezultă într-o ușoară reducere a rezistenței termice, dar eficiența sa rămâne mai mare decât alte tipuri rigide.
Izolația din polistiren se face în două moduri: expandat și extrudat. Polistirenul expandat este format din polimeri de polistiren impregnați cu un agent de spumare. Materialul se extinde atunci când este expus la căldură și este modelat într-un material uniform, cu celule închise.
Polistirenul extrudat este format dintr-un polimer polistiren amestecat, încălzit și trecut printr-un proces de extrudare. Materialul este expus condițiilor atmosferice, care îl fac să se extindă și să creeze o structură cu celule închise.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu