Sutienul care susţine ţâ-ţe-le

Recomandarea mea e sa rezistati pana la final. Asta daca vreti sa va lamuriti asupra ţâ-ţe-lor. Restul e cancan.

Orange iz dă madăr end fadăr ăf contests

La aşa situaţie, aşa titlu! Am făcut o uşoară obsesie pentru concursurile organizate de Orange România. Pentru unul din ele în mod special, având în vedere experienţa avută în trecut, poveştile dramatice (din online) ale celor care nu ştiu sau nu vor să citească un regulament destul de stufos, înverşunarea organizatorilor care plusează cu sute de mii de euro, mizând pe acei clienţi.. ştiţi voi care. Unii vin, alţii pleacă. Are balta peşte. Încă mai are, şi (e doar o presupunere) sunt aproape sigur că mulţi din cei care au participat în anii anteriori nu s-au abţinut de la a trimite un SMS, unul mic, mic, mic.

"- Unul şi gata!"  

Despre "câştigă pe măsura dorinţelor tale" e vorba! Ediţia de anul acesta s-a încheiat pe 22 iulie. Dacă prin 2009 mă agitam ca berbecul la două zile după finish, acum situaţia e ca la primării. Să nu fiu răutăcios.. unele primării. "Recensământul" câştigătorilor, după mai bine de două săptămâni, arată cam aşa:

• Popescu Ion - 500 euro
• Marghioala Elisabeta - 500 euro
• Ştefan Gheorghe - 500 euro
• POPESCU ION - 500 euro
• MARGHIOALA ELISABETA - 500 euro
• Constantin Constantinovici - 13.000 euro
• SC Avîntul Capitalist s.r.l. - 5000 euro

(numele sunt fictive, lista încă incompletă a câştigătorilor la puterea a doua fiind disponibilă aici)

Am subliniat ceea ce era de subliniat. Deschideţi pagina şi vă minunaţi. Nu ştiu ce "softuleţ" se ocupă de actualizarea listei, însă rezultatele de până acum pot transforma România în paradisul biologilor pasionaţi de mitoză.

Bătaia de joc e ruptă din politică. Dacă nu le-ar merge nu şi-ar permite, cu atât mai mult cu cât totul se petrece în spatele uşilor închise.

Mic P.S. : într-un amin au fost afişaţi şi câştigătorii (fără link)!

Licitatiile de pe okazii.ro

M-am intalnit recent cu aceasta problema si am intrat in niste detalii pe care de cele mai multe ori le bifam "ca directorii". Licitatiile online, pentru ca despre ele este vorba, intre persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu, nu se desfasoara dupa regulile pe care le presupune liga mai mare, guvernata de legi si principii juridice de putini stiute. Dupa cum sta scris si pe eccromania.ro, aceste site-uri (gen okazii.ro) "nu indeplinesc functiile unui organizator de licitatii si prin urmare obligatiile legale din acest domeniu nu li se aplica.", lucru intarit de Acordul de utilizare - 1. Statutul licitației noastre pe Internet - 1.1. Clauze generale - 1.1.2. Termenul “licitație pe Internet” este folosit în prezentul acord şi în alte rubrici ale site-ului numai din comoditate şi nu trebuie interpretat în sensul termenilor juridici “ofertă” sau “licitație”. Adica un fel de pielea.... Bine! Am lamurit un aspect, in ideea de a avea in fata tabloul complet. Vine si partea mai interesanta..

Legat de ceea ce am scris mai sus, raportat la site-urile care au adoptat aceasta metoda de vanzare/cumparare, chiar daca litera legii nu obliga, anumite lucruri o fac si astea tin de seriozitatea, flexibilitatea, intelegerea fiecaruia.Ce se intampla cand lucrurile astea nu prea functioneaza?

Stan Păţitul

Toata povestea a plecat de la un n obiect pe care l-am scos la vanzare prin aceasta modalitate pusa la dispozitia utilizatorilor inregistrati. Daca initial am considerat ca va avea un succes mirobolant, peste asteptarile mele, dupa aproximativ doua saptamani de asteptare am ajuns la capatul sperantelor. Prima oferta mi-a lasat un gust amar. Au urmat si altele la fel de mar.. minuscule, semn ca nu am facut cea mai buna alegere. Neavand posibilitatea de a o edita, de a "strecura" pretul urmarit ( am aflat mai tarziu faptul ca optiunea este valabila doar licitatiilor care nu au avut inca o oferta !!! ), am decis sa o las la relanti. Ultimul pret = esec. Cateva greseli pe care le-am facut si de aici va las pe voi, cei care cititi, sa le disecati: supraaprecierea interesului pe care l-ar fi trezit respectivul obiect scos la licitatie; mizarea pe capacitatea ultimului ofertant de a intelege si de a accepta nefinalizarea tranzactiei, ajutat putin de o nota plasata la subsolul descrierii. Paranteza: am incercat sa evit si un calificativ negativ acordat de sistem pentru anularea licitatiei. In acea nota imi rezervam dreptul de a anula tranzactia in cazul in care nu eram multumit de rezultatul final. Nu stiu cati au bagat-o in seama, insa pe forum nu s-a obosit nimeni sa ma intrebe ceva de ea, in ideea evitarii unor situatii penibile.
De aici si pana la invocarea blocarii contului de pe okazii.ro nu a mai fost decat un pas. Castigatorul licitatiei era deja proprietar de drept, iar asupra mea atarna un fel de sabie a lui Damocles - calificativul negativ, fara drept de apel. Probabil, in cazul in care situatia ar fi fost alta, juridic vorbind, in momentul de fata m-as fi trezit ca reclamat in ceva proces. Mi s-a parut o rautate gratuita, avand in vedere faptul ca exista o solutie de mijloc aka neutralitatea. E grele si e multe problemele astea!

Mi-am invatat lectia: sa bolduiesc notele de subsol!

Fiecare cu ce-l doare

Subscriu la ceea ce a afirmat Bobby Voicu a.k.a. Bogdan Andrei Voicu in articolul De ce nu am scris ce vreau in 2011. Nu ca nu as avea o lista cuprinzatoare. Toti avem, doar ca unele lucruri pe care ni le dorim implinite sunt cu mult peste ceea ce putem duce sau controla intr-un fel sau altul. Nu stiu daca este o conceptie sanatoasa si poate ca pe multi nu va incanta ceea ce voi scoate din "adancul" experientei mele de viata: atunci cand pretinzi ceva trebuie sa iei in calcul faptul ca destinul va "cere" intotdeauna ceva la schimb. E o realitate pe care am constientizat-o mai demult, insa nu am avut ocazia de a o scrie aici. Inceputul de an este un moment prielnic pentru asemenea discutii.

Am citit carti de filozofie (pe multe din ele nu le inteleg si nu le-am inteles nici astazi, la aproape 30 de ani), am urmarit filme apartinand unor regizori de pe mai multe continente (diversitate, deh!), i-am citit pe altii in incercarea lor de a da un sens problemei insa nu am descoperit acea IDEE general valabila, luminita de la capatul tunelului. Unii zic intr-un fel, altii in alt fel. Unii spun ca ne putem controla destinul, altii ca nu prea si ca suntem doar o marioneta in mainile cuiva mai puternic decat noi si ceea ce reprezentam noi ca suma a 'nşpe mii si milioane si miliarde de celule. Incercarea asta de a intelege ceva prin mijlocirea altora este indicata in masura in care ai o capacitate de sinteza destul de bine dezvoltata si poti trage o linie la final tinand cont atat de propria persoana (trairile, experienta) cat si de mai mult sau mai putin "bazaconiile" debitate de altii. Dreptatea este intotdeauna de partea noastra, nu?! Sa nu fiu rau! Aproape intotdeauna...

Eu unul nu am reusit sa trag acea linie intr-un mod transant, iar ceea ce am afirmat mai sus vis-a-vis de destin este doar un capat. Facand un exercitiu simplu de imaginatie, e ca si cum te-ai porni cu trasarea unei linii pe hartie, cu creionul intr-o mana si cu radiera in cealalta mana. Totul este relativ, supus unor stari de moment.
Sunt intrebari existentiale al caror raspuns sta in haosul vietii , iar cautarea unor insule de liniste nu poate fi decat o capitulare prin acceptarea, asumarea unei solutii pe care ne-o repetam de atatea ori incat ajungem sa o consideram un adevar suprem.

Idei despre blog si altele...sau altii

Faptul ca scriu pe un blog nu ma face deosebit; faptul ca nu sunt atat de "pe fata" cu unele chestii care pana la urma tin de viata personala, nu inseamna ca sunt un blogger ratat, asa cum zice Marius Sescu in unul din articolele sale. Deocamdata eu raspund de C.I. -ul si CV -urile mele, desi daca e asa mare problema pentru unii, va invit sa dati linistiti un search pe google dupa numele meu [Aproximativ 31.800 (de) rezultate ]. Aveti poze si multe alte detalii picante, suculente, care sa hraneasca apetitul pentru "cunoastere". Daca e socializare, socializare sa fie. Nu sunt chiar atat de idiot incat sa ma simt vizat, in mod special, de ceea ce scriu altii si nici nu-mi chinui neuronii in incercarea de a mai explica niste treburi pe care probabil le-am scris intr-un articol mai vechi. Chestia e ca multi cad in capcana generalizarii.
Ideea e ca preocuparile mele merg mai mult catre offline. Concursurile si advertorialele sunt o motivatie in plus pentru a reveni pe acest blog. Tot cu ocazia asta reusesc sa strecor si cateva maruntisuri care tin de trecut, prezent sau viitor. Al meu raportat la n lucruri. Incerc sa dau putina culoare. Ca imi iese, ca nu imi iese, nu ma impiedica sa scriu. O fac deocamdata din placere.

Tot ceea ce se vede pana acum, p'aci, este doar o mica parte din ceea ce imi ocupa spatiul online.

Link-urile pe care le afisez, bannerele, persoanele care imi apar in blogroll nu sunt puse doar de dragul de a le pune. Nu am reusit sa tin pasul cu ceea ce mi-am propus la inceput, si anume sa scriu cate ceva despre fiecare nou intrat in "Lista Vecinilor", insa nu ma mut deocamdata nicaieri. Ocazii au fost, sunt si vor mai fi.

Sunt multi care ar trebui sa invete sa citeasca printre randuri sau care ar trebui sa faca un efort mai consistent atunci cand vor sa "ghiceasca" starea ...a ceva sau a cuiva. Am inceput sa ma plictisesc de unii care le stiu pe toate, le pot face pe toate si sunt ferm convinsi ca au dreptate atunci cand se pun in fata calculatorului sa scrie ce le-a dictat lor.. scula. Plictisit si din plictiseala asta risc sa dau in indiferenta. Totala!

Sunt stari de spirit. Unele vor trece ca o raceala de primavara, altele vor ramane... Radem, glumim, f***em, platim.