Ai grija ca seful sefului tau sa nu-l streseze pe seful tau. Legile lui MurphySa fie vreo cinci minute de cand stau in biroul sefei, asteptand-o. M-a chemat la ea, am intrat, a sunat telefonul si a trebuit sa iasa. Nu am apucat sa discutam, dar mi-a spus sa nu plec pana nu se intoarce. In timp ce mintea se intreba in gandul ei de ce intarzie sefa, am dat cu privirea peste niste brizbrizuri din alea care se vand peste tot. Pe unul din ele scria: Seful nu intarzie niciodata, el este retinut! Mda. Amuzant. Se spune ca biroul reflecta personalitatea celui care il ocupa.
Imi aduc aminte ca spatiul asta protocolar, nu a fost intotdeauna un loc in care sa vii cu placere pentru rezolvarea unor probleme de natura personala sau profesionala.
Era pe vremea cand sefa era noua in firma, nu cunostea oamenii si a considerat ca abordarea unui stil autoritar, pe principiul Divide et Impera, i-ar aduce subordonatii la degetul cel mic. O scorpie ce trebuie imblanzita, ne-am spus pe la spate, planuindu-i zile fripte. O echipa unita. Nu degeaba suntem considerati o companie de top. Semper Fidelisul nostru contra principiului ei.
Incep sa ma plictisesc. Ma ridic de pe scaun si, rezemat de spatar, inventariez lucrurile de pe biroul ei. O poza de familie, telefonul, laptopul, suportul pentru pixuri si alte accesorii, cateva dosare si... un DVD cu ceva film. Ma apropii sa citesc: The Proposal cu Sandra Bullock si Ryan Reynolds. Love, love, love, dulcegarii. O comedie trasnita pe care am vazut-o in urma cu ceva vreme.
Inapoi pe scaun, cu gandul la zilele de lupta pentru suprematie si teritoriu.
O sarcina deloc usoara. Am incercat cu tot felul de subterfugii pentru a-i intra sub piele si a-i afla slabiciunile. Fara succes. Pastra o distanta defensiva, iar cand trecea la atac se lasa cu impunerea unor reguli noi. Am stat sub stres o perioada de timp. Eram preocupati mai mult de acest conflict, decat de sarcinile noastre din cadrul firmei. Ala a fost momentul in care am hotarat ca o sesiune de brainstorming ar fi binevenita pentru calmarea situatiei si punerea de acord asupra unui lucru: pace sau greva. Orice sef isi are seful si cum ea se subordona la randul ei unor alti sefi ( Consiliul de administratie), o "rascoala" nu dadea bine in CV-ul ei. "Santajul" asta era ultima carte. Impreuna cu ceilalti am hotarat ca rezolvarea situatiei sa se faca in prima faza diplomatic. Cu lista de nemultumiri in fata si cu batista alba in varf de bat, ne-am pus la masa tratativelor si ne-am sustinut cauza. Surpriza! Desi ne asteptam la tunete si fulgere, sefa ne-a aratat adevarata ei valoare. Ne-a ascultat pe fiecare si a decis ca tensiunea sa fie dezamorsata prin gasirea celei mai bune solutii...
S-a intors sefa...
- Va astept cu idei pentru organizarea unei mini-petreceri de Craciun, aici. E primul petrecut impreuna cu voi si vreau sa fie ceva placut, sa impodobim un brad al nostru. Eu cu fetele ma voi ocupa de prajituri, voi de restul. Hai! La treaba!
-Am inteles, sefa! Sa traiti! Am plecat sa dau zvon in imparatie.
Asa cum v-am obisnuit, las povestea atarnand de comentariile voastre. Solutia e simpla, mai simpla decat va ganditi voi. Primul comentariu castiga acea solutie si, posibil, o felie din premiile concursului SuperBlog 2009.
