"El, i–a pretins micul dejun la pat
Iar ea, pentru a-i face–o bucurie,
S–a straduit si singura–a mutat,
Patul, langa masa din bucatarie."
(Micul dejun servit la pat, epigrama de Paul Constantin)
Dupa ce am trecut prin furcile caudine ale mobilarii si chiar renovarii (zugravit si mici mari reparatii) unui apartament cu o camera, plecat aproape de la 2 pe o scara de la 0 la 10 in ceea ce priveste achizitiile anterioare, mai vechi de 3 ani, pot, in sfarsit, sa schitez un pfiuuu! timid. Spun timid pentru ca nu ne-am incheiat toate socotelile cu "umplerea" celor aproximativ 38 mp ale noii noastre locatii.
Luand in considerare faptul ca ma aflu la prima sfortare de genul, o schimbare de domiciliu categoria catel, purcel, finalizata in proportie de 80% dupa niste calcule nu chiar empirice, nu-mi permit luxul trasarii unor idei, sfaturi, pareri pe care sa le luati ca litera de lege pentru eventualele voastre expeditii imobiliare. Mi-e cu atat mai greu in momentul de fata sa le pun intr-o ordine logica, cel mult, ordonata, cel putin. Si totusi.. Pot trasa cateva linii virtuale de amorul povestilor pe care si le spun chiriasii etalandu-si vastele si/sau nefastele experiente ca pe adevarate medalii de razboi.
Prima si cea mai importanta etapa a procesului a fost, este si va fi planificarea bugetului. Chiar daca la sfarsit veti constata ca da cu virgula (intotdeauna se intampla asa, e ceva inevitabil), e musai sa plecati de la ceva care sa contina cat mai multe cifre (de regula 4) peste valoarea lui 3. Cu cat mai mari, cu atat mai bine. De exemplu, un dormitor modern compus din sifonier, pat, noptiere, o comoda, dintr-un PAL rezonabil de 18 mm, costa, intr-un magazin de mobila platitor de TVA, undeva peste 3.000 RON. Veti spune ca sunt si mai ieftine, tot la categoria nou. Va dau dreptate, insa o data cu injumatatirea pretului, scade considerabil si calitatea. Am avut in grija si folosit o vreme ceva mai ieftin, chiar daca nu erau ale mele. Frumoase (corpurile respective de mobilier) ca aspect, culori, insa ma treceau apele in momentul in care incercam sa le mut de la locul lor pentru curatenia generala. O recomand totusi celor care au o slabiciune pentru cuie, de preferinta fachiri.
Dupa ce v-ati hotarat asupra sumei pe care urmeaza sa o cheltuiti, trageti adanc aer in piept, expirati, inspirati si tot asa de cateva ori pentru ca va asteapta o perioada, etapa cea mai lunga, in care conditia fizica buna e un criteriu esential. Mie si sotiei ne-a luat cam doua luni, timp in care am intors Clujul pe dos, in incercarea de a gasi oferta cea mai perfecta, cea mai etc., etc., in limitele bugetului stabilit anterior. Au fost nervi constructivi, au fost momente placute, reusite, dar si mici infrangeri. Toate adunate fac parte din farmecul vietii de cuplu, punerea in practica a ceea ce-ti povesteau parintii (stiti voi.. prima lingura, primul pahar) si nu prea bagam in seama.
Cam atat pentru o prima incercare de a transpune in cateva randuri ceea ce m-a tinut extrem de ocupat in ultima perioada. Mai am multe de scris, insa o voi lua incet, incetisor pentru a lasa loc de mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu