duminică, 14 octombrie 2012

Plăcerea lecturii

14 octombrie 2012, o zi răcoroasă şi destul de normală pentru această perioadă a anului. Suntem, conform tradiţiei, în brumărel, iar ploaia maruntă (chiar mi-am scos, meteorologic vorbind, nasul afară pe geam) se zice că anunţă o iarnă grea. Asta rămâne de văzut.

Am fost prima ştii prea bine.
M-ai lăsat atâta vreme,
Din uitare, prin catrene,
Să renasc în.. teme?!

Nu ştiu dacă e unul din efectele paracetamolului înghiţit în ultima vreme, însă, aseară, pătruns de febra inspiraţiei (e doar metaforic, nu va faceţi griji) m-am apucat de scris versuri. Ceea ce aţi citit deja a facut parte dintr-o sforţare intelectuală eşuată. Cu o apăsare lungă a Backspace am rezolvat într-un mod dureros şi iremediabil ceea ce m-a ţintuit în fotoliu mai bine de.. să fi fost vreo jumătate de ceas digital! Toată treaba ar fi fost patronată de un titlu care, iniţial, mi-a plăcut cum sună: Tăvăleşte-mă pe canapea. Ei? Cum vi se pare? Nu vă grăbiţi să aruncaţi cu pietre, e o formulare aproape nevinovată având în vedere greutatea subiectului ce urma a fi abordat. Pentru a face puţină lumină, este vorba despre o nouă etapă a SuperBlog2012, etapa numarul patru. Proba e sub jurizarea celor de la Nemira. S-a strigat Bingo! Despre carţi e articolul, după cum v-aţi dat seama, pornind de la titlul pătimaş, iertată fie-i îndrazneala, şi până la ultimul punct.

O dată cu înaintarea în vârstă, pe lângă efectele vizibile cu ochiul liber (părul alb e un exemplu concludent la mine), apar şi unele momente în care memoria îşi pierde din "elasticitate". Tragi de ea, o întinzi, o prinzi cu toată forţa hipotalamusului, însă.. câteodată se încăpăţânează într-atât de tare încât cedează în faţa unui amărât de lapsus. Legătura cu cărţile editurii Nemira? Citeşte, te rog, în continuare.

Era o dimineaţă liniştită de vară. Cadrul: o gară dintr-o perioadă de timp marcată de schimbări  prea puţin importante pentru un copil. Cred că aveam vreo 10 ani. Aşteptând ceva tren, alături de taică-meu, am început să frunzăresc, cu toată seriozitatea şi gravitatea de care puteam da dovadă la acea vârstă, un ziar. Ţin minte şi acum amuzamentul situaţiei. În oraşele mai mici, în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea, unele marunţişuri se observă mai uşor, devenind subiect de discuţii "de ocazie". Vă închipuiţi ce mândru era tata cu aşa fecior.
Dacă un asemenea moment, destul de vechi, la cumpăna dintre alb-negru şi color, mi-a rămas întipărit adânc în memorie, atunci cât de greu ar fi să-mi aduc aminte de prima carte citită de la Nemira? Destul de greu! Pentru mine cel puţin, cumpărarea sau, după caz, împrumutarea unei carţi nu este o acţiune dictată de preferinţele legate de un anumit brand al cărui nume stă scris pe o copertă. Şi totuşi.. intrând în detalii, devii conştient de anumite diferenţe, de acele aspecte care diferenţiază o editură de alta.

Am căutat şi am tot căutat din clipa lansării enunţului probei şi până acum. Învingătoare prin K.O. tehnic e colecţia Nautilus, mai pe larg,  Dune - Frank Herbert, mai exact, "îmbrăcată" pe atunci într-o copertă a cărei imagine (greu de găsit în arhiva google) m-a ajutat sa pun capăt investigaţiilor





Anii de liceu fara absenţe nemotivate la română şi literatură universală au fost cei mai cool ani pentru citit cărţi aparţinând unor autori celebri, deşi genul SF nu apărea prea des în fişa de la biblioteca oraşului. O să-i dezamăgesc urât de tot pe cei care se gândesc la un motiv extrem de serios legat de acestă situaţie: nu-mi plăceau coperţile. Prea banal, prea şters, prea adevărat. Parcă erau rupte dintr-un coşmar de-al lui Jules Verne în regia marelui Alfred Hitchcock. Un mix ciudat de imagini..
Frank Herbert şi mai apoi Isaac Asimov au reuşit prin scrierile lor să-mi redeschidă pofta pentru genul care a stat la baza multor filme de succes. Plus ca e foarte tare să spui: Cartea e mult mai bună decât filmul!

Una peste alta, făcând niţel abstracţie de anumite preferinţe, orele, zilele, lunile petrecute cu privirea zburdând liberă, constrânsă doar de limitele unor pagini, prin gândurile unor scriitori intraţi în istorie, au meritat şi merită sacrificiul lor pe altarul timpului liber.

sâmbătă, 13 octombrie 2012

My Precious

Uite ca a sosit timpul sa trag linie la un articol mai vechi, unul din articolele in care incercam sa va indrum pasii in gasirea unui  toner compatibil cu imprimanta voastra. Ce s-a mai intamplat de atunci si pana acum? Doua imprimante e raspunsul. Daca in urma cu cateva luni spatiul meu de lucru, un "birou cu jumatate de norma", ducea dorul unui astfel de gadget, in clipa asta imi desfat privirea cu un HP Photosmart si, langa el, o EPSON perfect functionabila, gata oricand sa-mi execute ordinele. Prima e noua, someaza momentan, cea de-a doua a fost, dupa cum imi place sa cred ca stiti deja, subiectul unor postari intrate in arhiva blogului, in randurile carora imi spuneam of-ul legat de o defectiune. Nici acum nu stiu ce "buba" a avut, toata treaba fiind intermediata de un prieten caruia nu i-am mai cerut, ulterior, detalii legate de procesul care m-a costat.. niste banuti. A fost o investitie amanata mult prea mult timp, din cauze care nu mai conteaza in clipa de fata. Stiti ce e putin amuzant in toata povestea asta? Daca in perioada in care a stat cuminte in cutie am avut o foarte mare nevoie de serviciile ei, acum ii mai dau cate o printare pentru a nu se usca cerneala din ea. E cam la fel ca pofta de dulciuri.. Cat timp nu ai nimic prin frigider sau dulap, pofta e mare, gandurile.. diabetice. Alta e situatia atunci cand deja le ai. Cu siguranta vi s-a intamplat si voua!

Revenind la o pofta mai veche, pe placul celor care mai cauta inca, ori au gasit deja o zdranganitoare dintr-asta, fie ea imprimanta laser  sau Inkjet, sau din cele de domeniul SF-urilor, voi incerca sa va readuc aminte de locul virtual in care va puteti satisface poftele legate de, sa zicem, un toner compatibil hp, si nu numai. E acelasi tonereurope.ro - magazin online care comercializeaza "cartuse toner fiabile si de calitate, testate 100% inainte de vanzare." Calitate europeana la preturi pe masura dorintelor voastre de tiparire. Economia de pana la 63% (comparativ cu cartusele de toner obisnuite), e o motivatie suficient de puternica pentru a le vizita pagina. Multi au facut-o deja, iar o parte din ei au si cumparat. Marturie stau scrierile acelor clienti care au inteles importanta achizitionarii unor produse care beneficiaza de garantie si o politica de returnari  reciproc avantajoasa.

Eu unul imi asum un rol mai marunt in peisajul conturat pana acum, genul care s-a multumit sa le recomande produsele, atat online cat si offline. Ca sa exemplific: anul asta am avut ocazia de doua ori sa-mi etalez cunostintele legate de acest domeniu, fata de  prieteni. Am facut-o cu o usurinta de care nu ma credeam in stare. Repetitia este mama invataturii si, chiar daca aceptam sau nu acest lucru, suntem, de multe ori, o confirmare a faptului ca publicitatea, sub multele ei forme, chiar influenteaza procesul final de cumparare.

joi, 11 octombrie 2012

Promisiuni Anonime

Da! Chiar există. E printre cele mai vechi comunitaţi dintr-un univers tangent, avându-şi apariţia şi evoluţia strâns legată de cea a omului. Pe scurt: omul este membru fondator şi membru onorific prin puterea Primului Cuvânt. Comunitatea este formată în principal, după cum îi spune şi numele, din promisiuni, dar nu orice fel de promisiuni, ci din cele neonorate. Acum.. să nu vă gândiţi la cifre astronomice legate de numărul lor. Fără niciun dubiu, avem în faţa noastră un grup niţel exclusivist, format din "personalităţi" ale domeniului, din cele care au trecut un test psihologic menit să mai dea o şansă numai celor care merită. Nu am acces la mai multe informaţii privind respectiva evaluare, google se face că nu ştie nimic, probabil e ceva Top Secret.

E un proces interesant care începe în momentul în care s-a atins termenul limită al unei promisiuni sau, la fel de grav, a fost încălcată într-un mod abuziv de către una din persoanele implicate în proces. Prima etapă e marcată de formarea unei bule de aer. Ca să aveţi o imagine mai apropiată de realitate, e ceva asemnător cu o bulă de săpun.. una cu conştiinţă.
De aici încolo drumul e supus hazardului, călătoria ei fiind o.. ce-ar fi să vă faceţi o cafea cu parfum de gânduri optimiste sau un ceai călduţ ca o zi de mai târziu şi să vă pregatiţi pentru o lectură "de-ar fi".. E o poveste care trebuie însoţită de o stare de bine.

Câte bule, atâtea istorii. Mă voi opri doar la una dintre ele, desprinsă dintr-o promisiune oarecare, una serioasă, desigur, nu din cele gen : "promit să nu m-ating de tortul super-delicios cu multă, multă ciocolată". 
Respectabilul angajament (am folosit un sinonim pentru a evita repetiţia) zăboveşte o perioadă de timp pe lângă cel care l-a emis, bântuindu-i existenţa, enervant la început, palid spre plictiseală mai apoi. Nebăgat,-ă în seamă, sătul,-ă să tot dea târcoale, pleacă, într-un final, prin lume..

***

" - Salut!
  - Salut! (zgomot scurt de scaune)
  - Sunt promisiunea A589615675..... (dupa fix o oră) .. 10023XX şi sunt, ca şi voi, neonorată. Dacă la început eram încrezătoare în viitor, cu timpul am cedat depresiei. Ajunsesem să-mi caut alinarea în aburii fabricilor de băuturi spirtoase şi în aerisirile încăperilor destinate fumătorilor.. Asta până am dat de voi. Acum mă simt mai bine..
 (aplauze lungi) "

Adevărul e că scurta "discuţie" de mai sus ascunde, printre rânduri, rezultatele unei terapii intensive cu un mix ciudat de şedinţe, alternând de la vizite în unele instituţii ale statului (nu dau nume) şi până la, reversul medaliei, orice loc renumit pentru respectarea promisiunilor, fie el şi magazin online. O "aventură" care a dat rezultate, un soi de duş cald-rece, cald-rece, cald-rece..

"Morala" rândurilor de mai sus: SuperBlog2012  încearcă, prin temele propuse în cadrul competiţiei blogosferice, să aducă în prim-plan acele aspecte pozitive ale sponsorilor cu care colaborăm până prin decembrie. O face destul de bine şi in ceea ce-i priveşte pe cei de la Oktal.ro, un  magazin online cu state vechi pe piaţa din România (1999), dovadă a seriozităţii şi a profesionalismului lor.


Showroom OKTAL

Sloganul sub care îşi desfăşoară activitatea ("Promisiuni respectate. Din 1999") e o dovadă în plus a faptului că la ei nu se nasc "bule".


marți, 9 octombrie 2012

Stilul care ţi se potriveşte, oriunde, oricând

Plecând de la broşuri online, stiluri vestimentare de sezon, SuperBlog2012, am ajuns, într-un final, să ma trezesc purtat prin locuri şi prin situaţii pe care doar o imaginaţie zburdalnică le poate zămisli. Vă dau doar un exemplu: Broken english, o colecţie, "un mix care cuprinde diferite produse, de la accesorii pana la jachete de vanatoare" (via comunicat de presă real,-), aproape m-a determinat să scriu un articol în care să mă transpun într-un mic Sherlock Holmes. Cu scenariul mi-a fost mai greu să rămân într-un cadru specific personajului. Gândesc şi scriu asta pentru că, la un moment dat, ceva românesc s-a întâmplat, misterul, suspansul situaţiei englezeşti, destrămându-se într-o parodie în care devenisem patronul unei agenţii de detectivi particulari. M-am oprit la fix, aducându-mi aminte de un termen limită. 

Revenind la subiectul care mă interesează în mod special, musai să vă supun atenţiei şi celelalte stiluri care fac parte din colecţia mare, de toamnă, a anului ce puţine file mai are:

- pentru sexul frumos:
  • Generation Me - eleganţa anilor '60;
  • Refusing Performance - stofe şi tricoturi de calitate;
  • Fashion Outsiders - urban-casual;
  • Olympionique Inspiration - pentru cele cu un stil de viaţă dinamic.

- pentru bărbaţi:
  • Native lands - natură, călătorii, aer liber;
  • Street luxury - trendy, urban;
  • Alpine Avenue - din nou anii '60 - '70.
Totul sub eticheta Designers, marcă proprie a real,- Hypermarket.

Ca şi idee generală, am rămas plăcut surprins de eleganţa, simplitatea, calitatea produselor respective. O colecţie care sper să vă inspire la fel de mult cum m-a inspirat pe mine.

luni, 8 octombrie 2012

Domnului profesor, cu stimă!

Titlul sună a clişeu, o ştiţi şi voi, o confirm şi eu, însă e un aspect în faţa căruia multe.. politeţuri îşi înclină fruntea obosită de vreme.
Cum altfel să încep o scurtă incursiune în trecut dacă nu ataşând înşiruirii de cuvinte o uşoară notă de melancolie. Cu atât mai mult cu cât voi scrie despre un om cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, un om faţă de care mă despart mai bine de 16 ani. Cam atât a trecut de la ultima noastră întâlnire, cândva între generală şi liceu. La fel cum trecerea anotimpurilor dă un plus de savoare, de calitate unui vin de viţă nobilă, la fel cum o masina clasică, reuşită, stârneşte admiraţie chiar şi după mulţi, mulţi ani, tot aşa şi respectul pe care i-l port şi-a sporit valoarea în timp.

A fost nevoie de cei de la Toyota România  şi de echipa care veghează asupra bunului mers al competiţiei SuperBlog2012  pentru a da curs unor gânduri a căror flacără veghează, nestinsă, într-un altar imaginar, închinat "personalităţilor" din viaţa mea.

Ieşind din tiparul cuvintelor puţin pompoase (în contextul dat mi-e greu să nu fac abuz de ele), voi încerca să scot în evidenţă acele trăsături care conturează chipul unui profesor deosebit dintr-un colţ de ţară mai puţin ştiut de lume (un avantaj dacă e să ma întrebaţi pe mine).

 Mic de statură, foarte energic, pasionat de sport (făceam echipă bună la volei), fumător înrăit şi cafengiu ca majoritatea bugetarilor din ale căror rânduri făcea parte şi el (două vicii moştenite din facultate, mă gândesc eu). Sunt primele care mi-au venit în minte şi cele mai uşor de redat imagini.
Prin mâinile sale trecuseră câteva generaţii de elevi. Din una dintre ele făcuse parte şi maică-mea, lucru care, pe mine cel puţin, avea să mă impulsioneze şi mai mult în obţinerea de rezultate bune. E bine pentru un copil să aibe anumite repere, ceva care să-l motiveze. Din acest unghi, părinţii mi-au fost o sursă curată de "inspiraţie". Am încercat, pe cât posibil, să nu o văd ca pe o obligaţie.

Au fost patru ani senzaţional de faini, ani în care am prins dragoste de literatură, de călătorii, de focurile de tabără în acorduri de chitară şi poveşti amuzante, de profesorii cu adevarat profesori. Şi toate avându-l în centru pe omul faţă de care port o stima deosebita.


Parintii vor aprecia

Uitandu-ma peste oferta de masinute electrice pe nichiduta.ro  mi-am adus aminte de jucariile pe care le-am avut in copilarie si de care m-am bucurat din plin. Printre ele, relativ apropiat de ceea ce se gaseste pe site-ul mentionat la inceput de articol, a fost si un model de tractoras. Daca avea sau nu remorca.. nu-mi mai aduc aminte exact. Nu a fost unul dintr-asta mai special, electric, cu o lista lunga de caracteristici menite sa-i mai linisteasca pe parintii care vor sa achizitioneze ce e mai bun si mai sigur pentru copii lor, ci unul cu pedale, simplu, rosu in mare parte (exceptie faceau doar rotile si pedalele). Rosul era o culoare la moda in anii '80. Sa nu fiu rautacios, inca mai e. In orice caz, producatorul nu se zgarcise deloc la plastic, cel de-al doilea aspect pe care mi-l aduc aminte destul de bine. Suficient de tare incat sa reziste entuziasmului copilariei, isi atingea scopul facandu-ma sa fiu mai atent la gropi si santuri. Altfel era vai si amar de sezutul meu. Un limitator de viteza destul de bun.

"Prevazuta cu acceleratie si frana pe aceeasi pedala, schimbator cu 2 viteze si marsarier, poate rula cu viteze de pana la 7,2 Km/h pe iarba, noroi sau suprafetele dificile. In timp ce copiii se bucura de toate caracteristicile uimitoare ale camionetei John Deere Gator HPX, inclusiv scaune reglabile si un parbriz, parintii vor aprecia limitarea de viteza care va impiedica incepatorii sa mearga prea repede." (via nichiduta.ro)

Ce ziceti? Impresionant, imi sopteste tipul care eram acu' n anisori. Nici cel de acum nu a ramas rece la specificatiile citite. Minunatia dintre ghilimele are vreo 40 de kilograme, e dotata cu bena mare, cu bascula functionala, si suporta o incarcatura de pana la maxim 10 kilograme. Inca o data, impresionant. Varsta recomandata: 3 ani - 88 ani. Scuze! 8 ani si atat! Daca eu am fost incantat, va dati seama ce reactie poate provoca unui copil in limitele de varsta mentionate anterior.

 Eu v-am dat doar un exemplu, dragi parinti. Sunt sigur ca voi ati gasit, pe acelasi site, lucruri la fel de interesante (aruncati o privire si prin reduceri). Probabil, unii dintre voi, ati cumparat deja asa ceva si v-ati bucurat din plin de "investitia" facuta. 

duminică, 7 octombrie 2012

Bani de #cafea şi ceva in plus

Mi-am început dimineaţa căutând informaţii despre bursă, cafea, accize. Nu vă stric starea Zen, de duminică, scriindu-vă că de la anul vom asista neputincioşi la noi scumpiri. Ignoraţi aceste rânduri. Vizate sunt produsele din care statul, băieţii deştepţi,  câştigă  destul de bine: alcool, tutun, cafea, produse energetice (benzină, motorină, energie electrică etc.). Ceva poveşti legate de rata de schimb, creşterea EUR. Nimic ieşit din comun, doar abureli economice obişnuite. Devine o tradiţie, ceva care nu mai surprinde pe nimeni.

Rămân tot în domeniul ăsta pestriţ al economiei, chiar dacă e aşa.. mai de.. casă. Cafeaua, tutunul şi energia electrică merg cont în cont cu scrierea de articole plătite, advertoriale, după cum nu le place unora să le identifice în mediul online. Nu ştiu cum s-a terminat disputa legată de această încadrare, însă, cum nu s-a descoperit încă un termen care să-i mulţumească pe toţi, voi staţiona în "gara" advertorialelor, un loc destul de aglomerat în ultima perioadă.
Având de multe ori un efect asemănător unei discuţii pe seama unei afaceri de tip MLM, acest tip de activitate continuă să se dezvolte şi să aducă nişte bănuţi în conturile bloggerilor. Mulţi, puţini, în funcţie de implicarea fiecăruia.
Eu unul încerc în toată povestea asta să îmbin utilul cu plăcutul (mă tot repet în ultima vreme). După cum scriam şi cu altă ocazie, trebuie să fie o chestie din care să câştige toată lumea. Am avut şi am în continuare parte de câteva colaborări destul de interesante pe aceste meleaguri. Printre ele se numără şi experienţa acumulată pe platforma e-advertising. E o comunitate printre rândurile căreia mă regăsesc şi eu, bucurându-mă de toate avantajele pe care le presupune acest lucru: campanii plătite, plăţi rapide, seriozitate din partea administratorilor site-ului şi o comunicare excelentă, ceea ce cântăreşte enorm de mult. Sunt prezenţi pe reţelele de socializare, răspund prompt tuturor solicitărilor venite din partea bloggerilor şi au o rată de refresh destul de bună prin lansarea de noi funcţii, noi site-uri despre care voi scrie în perioada următoare. Până acum, numai de bine despre si pentru ei.

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Revelion la Budapesta

Statiile de autobuz spre Floresti (Cluj, in cazul asta) si spatiul in care, de cele mai multe ori, citesc etichetele cutiilor cu crema de fata, de corp, etc., etc., sunt doua din locurile special destinate conceperii unor proiecte pe termen lung. Pe cel legat de revelion  l-am inceput la rece, si cand scriu asta o scriu la propriu, avand in vedere cele 20 de minute petrecute in asteptarea cursei care sa ma aduca pana aproape de casa. Sa fi fost in jur de 17°C dintr-aia nemilosi, cu colti.. Cand stai pe loc in bataia vantului "romantic" de toamna, temperaturile astea, fie ele cu plus, nu sunt deloc prietenoase. A fost momentul potrivit nascocirii unor planuri de sfarsit de 2012, inceput de 2013.

Budapesta, una din capitalele foarte cunoscute ale Batranului Continent (cunoscuta de catre europeni in mod  special) pe care e musai sa o vizitezi prin prisma atractiilor sale turistice, a istoriei, a gulyás-ului, a vinurilor traditionale, si nu numai, imi sta de ceva vreme in "drafts". Am avut ceva tentative in trecut, am fost chiar si in trecere, in drumul spre Italia, insa, adunate la un loc, nu pot fi considerate experiente de luat in seama in cadrul unei discutii serioase.
Pentru a intelege si mai bine atractia fata de acest oras, poate ar trebui sa va povestesc cu lux de amanunte o chestie faina pe care am facut-o la nunta mea cu invitati din Ungaria. Poate.. Nu voi intra in detalii pentru ca unele lucruri isi pastreaza farmecul atat timp cat nu depasesc anumite spatii, iar acele spatii tin de familie, de confortul si intimitatea unor traditii. Doar pun paie pe foc. Va voi spune totusi ca o eventuala vizita in Budapesta ar echivala cu "desecretizarea" unor mesaje. Purtatoarea lor si modul in care au fost sigilate acele cuvinte, fac totul sa fie si mai interesant. Stiu! Sunt un egoist si jumatate.

Daca va intrebati pe unde am ajuns cu planurile in aceasta seara, daca mi-am cumparat deja biletele etc., sa stiti ca nu am ajuns decat la vizitat site-uri gen viaromania.eu  si la a citi retete de mancaruri traditionale, unguresti. E de bine, zic eu. Actiunile astea trebuie si e recomandat sa inceapa cu o "degustare" de informatii. Lassan, lassan voi deschide si dictionarul roman-maghiar achizitionat pentru invatarea limbii.


miercuri, 3 octombrie 2012

Atenţie la neatenţie pe facebook!

Nu e pentru prima dată când se întâmplă şi cu siguranţă vor mai apărea astfel de cazuri..


Pagina oficială de facebook


Pagina fake


Cea de-a doua, cu "bubă", are 221 de aprecieri în momentul asta, plus câteva comentarii la postările de pe pagină, din partea unor oameni suficient de creduli. Trist şi aproape amuzant ceea ce se întâmplă pe acolo.

I-am pus în temă şi pe cei ale caror interese sunt parţial lezate. Sunt curios dacă va apărea ceva pe acest subiect, pe pagina lor oficială. Voi reveni cu un update. 






marți, 2 octombrie 2012

Când toate se scumpesc..

.. varianta simplă pentru jocul 6/49 se ieftineşte!

Comunicatul, vechi de trei zile pe degete numărate, arată cam aşa:

In octombrie pretul unei variante simple la jocul Loto 6/49 va fi de numai 4 lei.

Decizia C.N. Loteria Romana S.A. de a reduce costul unei variante simple pentru jocul 6/49, cel mai popular joc al companiei, de la 4,8 lei la 4 lei, vine in intampinarea jucatorilor care vor avea posibilitatea sa-si incerce norocul cu bani mai putini.

Biroul Comunicare si Relatii Publice

(sursa: Loteria Română)