Black Friday 2012

Adevarul e ca anul trecut nu mi-am deschis buzunarele prea larg in fata reducerilor afisate de majoritatea magazinelor mari, online, cu ocazia Black Friday si nici in fata rafturilor din cele traditionale. Mi-am cumparat ceva intr-un final, insa nimic pretentios, doar "maruntisuri". Daca bine imi aduc aminte a fost vorba de un mouse wireless de la Domo si un antivirus de la emag.ro. Dupa cum scriam, nimic senzational. Ba, pe deasupra, mi-am facut si niste nervi cauzati de accesarea paginilor respective, inaccesibile uneori din pricina traficului imens. Nici anul asta nu cred ca nu vom avea parte de cateva "caderi", asa de.. aducere-aminte. Oricum, trecand peste aspectele mai putin placute, organizatorice, ideea a prins destul de bine si la noi. O demonstreaza unele sondaje (rezultatele lor pot fi gasite pe google) facute spre deliciul si impulsionarea celor care si-au pregatit deja bugetul pentru ceea ce se va intampla incet, incetisor dupa miezul noptii si mai alert in primele ore ale diminetii de vineri.

Eu unul am dat startul cumparaturilor putin mai devreme. Am profitat de niste reduceri la carti, imediat dupa ce am parcurs vizual lista site-urilor (le gasiti adunate in multe articole de prin online, insa eu va dau un link simpatic: mamicamea.ro) care ofera impatimitilor de lectura, titluri apartinand unor nume mari din literatura universala, la preturi accesibile bugetului de criza. Astept si eu ca multi altii sa vad ce se va intampla maine, chiar daca am fost tentat sa-mi epuizez de astazi bugetul alocat acestui domeniu pe romanele lui Ernest Miller Hemingway. Vorba lu' Trahanache: "puţintică răbdare" (O scrisoare pierduta - I.L. Caragiale).

Sfatul meu e sa fiti cumpatati si atenti la ceea ce vi se ofera. Cu siguranta, in perioada imediat urmatoare, vom mai avea parte de campanii promotionale la fel de interesante. Decembrie e totusi luna cadourilor..

Piese de puzzle

Cu siguranta si voi v-ati gandit la un moment dat la o afacere a voastra, la ceva in care sa investiti niste banuti, fie ca i-ati fi adunat prin forte proprii (aici am vrut sa scriu de iaurturi, insa nu cred ca mai e valabila treaba asta; au cam trecut anii in care se puteau face economii pe baza acestui produs alimentar), sau ati fi apelat la un imprumut bancar, sau.. Lista e lunga si tine de factori sociali, economici, politici, matusi, unchi etc.
" Lumea a inceput printr-o negustorie, deoarece Adam a vandut raiul pe un mar. N-a fost o afacere prea grozava, zau ca nu!" zicea Honoré de Balzac. Spiritul asta "antreprenorial" e ceva cu care ne nastem si care se exerseaza toata viata. La mine cel putin, prima afacere "serioasa" a fost un magazin de.. frunze. Va dati si voi seama in ce perioada a vietii am facut troc cu asemenea marfuri. Perfect legal, desigur!

Revenind la povestile pentru oameni mari cu drept de semnatura si stampila, trebuie sa spun ca au fost multe momente in care am incercat sa pun la punct acea AFACERE care sa rupa gura targului, ceva original, nemaintalnit.. Greu sa aduci ceva nou, mi-am zis pana la urma, si chiar daca ma pot complace in ideea ca, decat sa umblu dupa cai verzi pe pereti, mai bine excelez in ceea ce exista deja pe piata si corespunde profilului meu, nu am renuntat la cautarea unei nise noi. Si ce idei trasnite am avut!

Probabil cea mai buna strategie pentru a pune bazele unui mic business e cea a concentrarii eforturilor intr-o directie paralela unei pasiuni. De exemplu: pe mine ma pasioneaza domeniul auto, chiar daca nu o prea arat pe blog, si as putea foarte usor sa-mi deschid un magazin cu piese auto import, sa zicem. E foarte important sa faci ceva ce-ti place, iar daca asta aduce dupa sine si beneficii materiale cu atat mai bine.

In urma cu cateva zile, am citit un articol de sustinere a micilor intreprinzatori, a celor care, din lipsa unui buget care sa le permita strategii complexe de promovare, nu-si pot face simtita prezenta pe o piata extrem de dura. Autorul facea referire, tinand cont de perioada care urmeaza, la cei care vand produse handmade de calitate, iar pentru asta nici nu trebuie sa privim prea departe de mediul in care traim. Mi-a placut ideea si mi-a redeschis pofta de.. planuri mari de afaceri mici.

                                                                            ***

"Trebuie sa traiesti cum iti permit veniturile, chiar daca esti silit sa te imprumuti pentru asta." Josh Billings

Campania RESPLS - guest post

RESPLS! pentru un Internet mai civilizat


Cu siguranta orice utilizator de Internet sau creator de continut s-a lovit cel putin o data de impolitetea si lipsa de respect din mediul online, manifestate adesea din spatele unui profil anonim. Astfel ne trezim invadati de tot felul de indivizi care practica limbajul vulgar si agresiv, spam-ul necontrolat si care uita complet de gramatica limbii Romane. Nici mail-urile, grupurile de discutii sau retelele sociale nu sunt scutite de astfel de situatii uneori ajungand chiar la hartuire.

Ca si adulti e posibil sa ne fi obisnuit sa toleram asa un comportament si sa-i trecem pe cei care ne deranjeaza la capitolul ignore. Totusi blog-urile, site-urile, forumurile si mai ales retelele de socializare sunt frecventate si de copii si tineri care sunt vulnerabili in fata lipsei de respect a altor utilizatori. Cred ca macar pentru ei, adultii de maine, se merita sa incercam sa obtinem un Internet mai civilizat!

Prin intermediul campaniei RESPLS! desfasurata in Romania de Consortiul Sigur.info (www.sigur.info) vrem sa informam cat mai multi utilizatori de internet ca au dreptul la respect in mediul online si ca pot cere ca acest drept sa le fie respectat.

Campania are ca obiectiv principal lansarea in utilizare a acronimului RESPLS! ca metoda de reactie imediata la comentarii sau orice fel de comunicare care nu respecta neticheta. Prin intermediul acestuia, utilizatorii care sunt deranjati de limbajul altor utilizatori pot sa-si comunice dorinta de a fi respectati, intr-un mod rapid si concis fara a fi nevoiti sa dezvolte discutii ce pot degenera in conflicte online.

Mai pe scurt, cand cineva va deranjeaza pe net, ii puteti raspunde cu RESPLS! Chiar daca la inceput poate nu va intelege, daca mai multi utilizatori il vor apostrofa cu acest acronim intr-un final se va prinde ca are doar doua optiuni: fie se ridica la nivelul discutiei fie paraseste zona.

Pentru cei interesati sa afle mai multe despre campanie si despre cum ne pot ajuta sa ne facem cat mai auziti, mai multe informatii gasiti pe www.respls.sigur.info sau pe pagina de Facebook a Sigur.info.

Update la un articol mai vechi

Intr-o zi de miercuri, 3 octombrie 2012, am scris, extrem de satisfacut de spiritul meu de observatie, despre o "clona" a unei pagini de facebook apartinand celor de la Antena 1 - Cu Banii Jos (originalul, desigur) vs. Cu banii jos (fake, of course). Fara linkuri catre cele doua, pentru ca nu toata lumea "simpatizeaza" ideea de retea de socializare. Pare greu de crezut, intr-adevar, insa mai sunt si astfel de pasari rare. Ajung screenshot-urile din articolul de brumarel.. Mi-am adus aminte de ei pentru ca, recent, am votat pentru premiile TV Mania.
A trecut mai bine de o luna de la sesizarea facuta si stiti la ce concluzie am ajuns? Una romaneasca, de-a nostra: Las-o ba ca merge-asa! Vina nu-i a proprietarului, de gen neutru (sic!), ci a celor care vad

Smiley, Alex Velea feat. Don Baxter - Cai verzi pe pereti (Original Radio Edit)



Noi sa fim sanatosi!

Chestii legate de participarea la SuperBlog 2012

Adevarul e ca am inceput editia de anul asta intr-o nota nesigura. M-am inscris destul de tarziu, intr-o maniera lipsita de entuziasm. Nu stiu.. Probabil a fost o zi mai aglomerata, mai obositoare, astenia.. Sau un semn ca nu voi face mare lucru, comparativ cu anii trecuti. Oricum, a fost ceva care m-a tot "bantuit" pe parcursul celor cateva etape la care am dat cu subsemnatul. "Vina" imi apartine in totalitate: m-am retras aproape de jumatatea competitiei, iar noi romanii avem o vorba pentru genul asta de tactici.. Motivele care au stat la baza acestei decizii care, mai mult ca sigur, nu influenteaza si nu impresioneaza pe nimeni, tin de domeniul personal. Ele au fost cele care au pus capac situatiei, iar pe fondul starii de spirit deja existente, nu a avut efectele unei tragedii. Lucru pe care l-am explicat cui trebuie. Claudia Patrascu merita toata stima si nu este o afirmatie aruncata asa de florile marului. Sa organizezi o astfel de competitie, sa tii piept tuturor bloggerilor implicati, sa moderezi conflicte si mai stiu eu ce, nu sunt chestii tocmai usoare. I-am multumit pentru intelegere, nu am batut tobele pe seama subiectului in grupul format pe facebook. Daca va intrebati de ce o fac totusi pe blog, va voi raspunde in cel mai sincer mod posibil: am promis (aici exagerez putin) un feedback. Il voi face in stilul care imi place: scurt si la subiect, in ordinea in care imi vin ideile.

• Ramane o competitie interesanta..
• S-au adus niste imbunatatiri la platforma destinata inscrierii articolelor. La capitolul implementare idei bune, lucrurile functioneaza asa cum trebuie.
• Legat de unii oameni si de modul cum se prezinta fie pe blogurile lor, fie prin comentariile de pe meleagurile destinate acestui concurs: exista un motiv pentru care unii ajung sa intocmeasca un  Regulament si, tot asa, un motiv pentru care altii vor fi doar in pozitia celor care, prin participare, il accepta asa cum este. Motivul ala nu-l voi numi, insa ma gandesc eu ca il intuiti. Asta legat de  emiterea unor idei care mai bine ar ramane in anonimat. Probabil daca s-ar posta comentarii contra cost pe facebook etc., unii si-ar cantari mai bine.. cuvintele. Ai o idee buna, inpartaseste-o! Daca nu, mai bine abtine-te.
• Nu mi-a placut modul cum s-a gandit impartirea premiilor. In editiile precedente era clar, inca din start, cine si cat ia la sfarsit, chiar daca pe parcurs mai aparea cate un bonus, o acadea din partea sponsorilor. M-au amuzat, totusi, cei care au afirmat ca scriu in cadrul concursului doar de amorul artei. Chestie vocationala, ma gandesc eu! Toata stima, daca e asa. 
• Daca in anii trecuti, nu erau atat de multe campanii si platforme care sa le gazduiasca, anul asta situatia s-a schimbat nitel. Nu ma intelegeti gresit. Imi place sa scriu, sa-mi storc nervii creativitatii de dragul unei competitii si a oamenilor care stau in spatele ei, insa in momentul in care dintr-un articol castigi cat in doi ani de SuperBlog (in 2011 au fost 33 de etape), incepi sa-ti pui niste intrebari.. Se cheama stabilirea prioritatilor (sic!). Unii poate isi permit luxul de a se implica in mai multe activitati online, nu si eu. Din pacate, nu si anul asta.  

Viata merge inainte. Probabil voi reveni cu un articol pe aceasta tema prin decembrie, curios fiind de finalul ei. Pana atunci, inspiratie maxima celor care participa scriind si spor organizatorilor.

Una radauteana

Povestind pe messenger cu un prieten din Falticeni despre afaceri mici, despre hale (ii propusese cineva sa se asocieze intr-un business cu spatii de inchiriat din Radauti), am ajuns la concluzia ca, in afara de o ciorba radauteana nemaipomenita mancata la Vatra Dornei anul trecut, nu stiam mare lucru despre localitatea care sta la baza numelui unui preparat atat de gustos. Mai grav e ca e posibil sa fi trecut pe acolo in copilarie, in ceva excursie cu scoala. Rusine sa-mi fie cu asa memorie. Imi voi lua totusi revansa si-i voi face putin lobby turistic.

Municipiul Radauti se afla in frumoasa Bucovina, in judetul Suceava mai exact. Orasul este atestat documentar din anul 1393, disputandu-si originea numelui intre cei care-l considera ca provenind de la numele proprietarului sau, voievodul Radomir, pe de o parte, si cei care il vad ca pe o denumire data de ostasii garnizoanei romane din Siret, Rottacenum, transformata ulterior, sub influenta slava, in varianta actuala, pe cealalta parte.
Evolutia sa a fost una destul de zbuciumata, marcata atat de pozitia geografica cat si de interesele diferitor puteri care si-au lasat amprenta asupra istoriei natiunii noastre. Interesant de mentionat e faptul ca, in perioada interbelica, pe fondul unei urbanizari influentate o perioada lunga de timp de administratia austriaca, localitatea dobandise faima celui mai german oras al Bucovinei ( 70% de vorbitori nativi de germana).
Cum e si normal, toate acestea au contribuit intr-o foarte mare masura la configurarea urmatoarelor monumente si obiective turistice (inclusiv din imprejurimi) , locuri pe care trebuie sa le vizitati, fie si virtual:

• Manastirile Bogdana, Sucevita (monument UNESCO), Putna;
• numeroasele biserici: romano-catolica (1823-1826), greco-catolica (1935), lipoveneasca (1900), "Inaltarea Sfintei Cruci" din Volovat (1500-1502), "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" din Arbore (1502, monument UNESCO), s.a.;
• Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna;
• Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial;
• Muzeele etnografice.

Iar lista e mult, mult mai lunga.

Interesant cum o simpla discutie despre hale (apropo, in Radauti inchirierea unui astfel de spatiu are preturi incepand de la 0,6 €/mp) s-a transformat intr-o experienta turistica extrem de placuta.. si pofticioasa.

Macarale

"Macarale, rad in soare argintii macarale
In zori de zi
Suie agale pe albastrele carari macarale
Suie in zari..."

(Trio Grigoriu - Macarale)

Cand vine vorba de echipamente grele, macarale turn, macarale mobile, autoridicatoare, Wikipedia (in limba romana) devine un spatiu aproape arid. Am incercat vreme de vreo jumatate de ora, mai multe sau mai putine minute, sa-mi satisfac o curiozitate legata de acest domeniu. Abordarea autohtona mi s-a parut mai potrivita tocmai din cauza termenilor tehnici specifici/profesionali mai greu de tradus din engleza in romana. Va dau si un exemplu:

Ok. Partea asta e pentru avansati, pentru cei  pasionati. Pe mine ma interesau mai mult detaliile legate de istoria lor, primele macarale, evolutie, firme producatoare si chestii de genul asta. De unde si pana unde curiozitatea asta?! Totul a pornit de la o imagine:

Inchirieri macara Radauti

E doar una din cele trei ipostaze ale unei macarale - DEMAG 50 - oferita spre inchiriere de catre cei de la bernar.ro, o minunatie germana care poate ridica pana la 50 tone.

Putina istorie:

Totul a inceput in Grecia antica, in forme simple (daca e sa ne raportam la zilele noastre), bazate si pe descoperirile lui Arhimede (principiul parghiei, scripetele compus), urmand, mai apoi, de-a lungul anilor, un traseu care se identifica in totalitate cu nevoile din ce in ce mai "voluminoase", industriale, ale omului. Eu unul l-am parcurs prin intermediul numeroaselor imagini gasite prin online. S-a ajuns in momentul de fata la un "nivel al jocului" extrem de avansat, in care se stabilesc noi si noi recorduri, dar nu despre ele voi scrie ci despre cea care mi-a atras atentia si care sta la baza acestui articol, despre firma producatoare mai exact..

Automacaraua DEMAG 50  poarta numele unui producator german de echipamente grele (Deutsche Maschinenfabrik Duisburg), aflat de ceva ani sub controlul grupului american Terex.

Cateva date reprezentative:

• un brand cu vechime in domeniu, avandu-si radacinile undeva prin anul 1819, chiar daca pe atunci se numea altfel: Mechanische Werkstätten Harkort & Co.;
• in 1910, compania creata in urma asocierii a trei producatori germani de macarale si poduri rulante, construia cea mai mare macara plutitoare din lume, folosita la constructia Titanicului;
• Krake devine, in 1950, prima macara tot-teren din Europa.

Pana aici mi-a fost curiozitatea. Restul sunt date tehnice pe care, dupa cum v-am scris nitel mai sus, tin de specificatiile tehnice ale producatorului, cifre, date pe care nu-mi permit sa le traduc.

My Way

"I've lived a life that's full.
I've traveled each and ev'ry highway;
But more, much more than this,
I did it my way.

Regrets, I've had a few;
But then again, too few to mention.
I did what I had to do
And saw it through without exemption."

Am lasat imaginea holografica a lui Frank Sinatra (My Way), copie fidela a prestatiei avute la Londra in 1971, sa inunde, prin vocea sa inconfundabila, spatiul camerei de zi. Desi tehnologia a avansat grozav in ultimii ani, am ramas fidel clasicului, cel putin in domeniul artelor. Unele lucruri nu se devalorizeaza niciodata, ba mai mult, odata cu trecerea timpului capata o si mai mare valoare..

Asa mi-am petrecut o mare parte a unei dupa-amiezi calde de toamna, privind in urma  si tragand linii virtuale la cei 80 de ani de viata. Cat timp sotia a fost plecata in vizita la o vecina, am facut chiar si putina "curatenie" prin fisierele in care imi tineam tot felul de amintiri aranjate pe ani. In urma cu cateva zile facusem un upgrade sistemului prin achizitionarea unui SSD mai performant, mai incapator si nu avusesem chef sa rezolv niste poze, clipuri ratacite si mai apoi regasite pe un hard disk extern destul de vechi. Cheful e o cantitate relativa atunci cand vine vorba de tehnologie. Cel putin in cazul meu. Nu de putine ori, in ultimii 10 ani, am lasat aceasta sarcina in seama copiilor, atunci cand vin in vizita. Ii rasplatesc, oferindu-le povesti de viata, sfaturi si tot ceea ce imi sta in putinta. Ei sunt in permanenta la curent cu ultimele noutati in domeniu.

Mi-am incheiat prin comanda vocala sesiunea de lucru in momentul in care si sotia si-a terminat vizita. Invitatia de a profita de vremea frumoasa de afara, printr-o plimbare usoara prin parc, nu a avut decat un singur raspuns. Aerul proaspat, soarele prietenos aveau sa-mi faca bine, sa ma scoata din starea de reverie in care cazusem. 
Informatiile meteo afisate pe ecranul ceasului de perete, informatii updatate in permanenta gratie conexiunii wireless, anuntau temperaturi numai bune pentru planul nostru de moment. In plus, era o ocazie potrivita testarii unui gadget achizitionat recent, bastonul Follow ME (Multimedia Evolution). Gandit ca un punct de sprijin destinat persoanelor varstnice, accesoriul in discutie facea mult mai mult decat ii spune numele, putand fi setat atat ca GPS pentru cei cu probleme de memorie, cat si ca reminder pentru luarea medicamentelor, monitorizand in acelasi timp starea de sanatate a proprietarului. De fapt lista e mai lunga, specificatiile variind in functie de modelul ales.

Articol scris pentru SuperBlog2012.

Picioarele lungi ale imaginatiei

Chiar daca nu am castigat la loto sau la orice alt concurs cu premii suficient de consistente pentru a-mi permite o calatorie in jurul lumii, voucherul de calatorie catre Barcelona, Spania a avut cam acelasi efect. Castigarea lui a fost mai mult o chestie de noroc decat de sudoare varsata pe altarul creativitatii (articole, poze), simpla inscriere la newsletter-ul unei firme de turism fiind singura conditie impusa participantilor. Restul a fost regulament stufos, acceptarea unor termeni si conditii, si un premiu extrem de tentant, mai ales ca eram in perioada concediilor de vara si nu aveam planificat nimic special. Mail-ul in care eram anuntat de aceasta isprava a venit ca.. Va dati seama si voi cum e. Ceva de senzatie.

Am avut la dispozitie un anumit buget, alegerea hotelului ramanand la latitudinea mea si a sotiei (voucherul era gandit sa acopere cheltuielile cu cazarea, micul dejun si ceva extra pentru doua persoane, intr-unul din hotelurile apartinand NH Hoteles). Pe langa el, pe langa voucher, am mai primit ceva bani de buzunar, in urma unei suplimentari a fondului de castiguri. Mai mult decat convenabil!

Daca la inceput am crezut ca va fi floare la ureche sa gasesc cea mai buna locatie, dupa cateva ore bune in care mi-am purtat click-urile pe pagina celui de-al treilea lant hotelier din Europa pe segmentul business - 400 de hoteluri insumand 59.847 de camere situate in 25 de tari din Europa (inclusiv Romania), America si Africa, plus 24 de noi proiecte ce vor asigura un numar de 3000 de camere - mi-am pierdut cumpatul. O multime de chestii faine, fiecare avand ceva diferit. Ca sa fac pace cu mine, am apelat la parerea celor care le incercasera deja serviciile (TripAdvisor). Doar asa am reusit sa ma opresc la NH Barcelona Centro (705 review-uri din care 289 excelente).

Va intrebati cum a fost.. Raspunsul suna cam asa: pe masura celui de-al doilea mare oras al Spaniei, pe masura standardelor inalte de calitate ale serviciilor si facilitatilor cu care se mandresc cei de la NH Hoteles si a unei viziuni transpusa intr-un mesaj pe cat de simplu pe-atat de inovator: "Wake Up To A Better World".

Din momentul in care le-am trecut pragul si pana la check-out, ne-am bucurat din plin de ospitalitatea si amabilitatea gazdelor, dispuse oricand sa rezolve solicitarile venite din partea noastra, solicitari legate de transport, de gasirea unor locuri pe care le aveam planificate de acasa pentru a le vizita. Acea atitudine "sigur ca pot" insotita de un ton pozitiv facusera minuni mai ales in ziua ajungerii noastre, momentul critic al primei impresii. Exact ceea ce aveam nevoie dupa un drum lung si obositor. Zambetul personalului, atmosfera primitoare, de buna dispozitie, toate intregind o neaosa carte de vizita a unei companii responsabile din domeniul turistic.

Camera aleasa, Junior Suite, spatioasa, mobilata cu gust, culorile placute au fost aspecte care ne-au inlesnit acomodarea, facand-o mai rapida. Desi nu venisem cu multe bagaje, eu, am preferat totusi sa ne bucuram de confortul, de avantajele unui spatiu suficient de mare. King-size bed, baby! Totul era asa cum trebuie sa fie.

Dupa ce am desfacut gentile, butonat, deschis toate usile, testat pe laptop conexiunea wireless, etc., etc., m-am intins pe canapea, curios de ceea ce scria in pliantele si ceea ce mai gasisem prin camera, chestii legate de folosirea elementelor existente in camere. Am regasit mare parte din ceea ce citisem pe site-ul oficial al NH Hoteles, informatii despre eforturile continue pentru economisirea resurselor planetei, concretizate in folosirea eficienta a apei si energiei, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, utilizarea de materiale biodegradabile (explicate mai pe larg pe medioambiente.nh-hoteles.es/en/start). O lectura scurta si educativa, necesara pentru a intelege mai bine farmecul locului in care ma aflam.

Zilele ce au urmat au fost, dupa cum spuneam si la inceputul articolului, pe masura orasului, a faimei pe care o are in lume, faima adusa de numeroasele atractii turistice, posibilitatile de divertisment, mancarurile specifice si multele sale bulevarde pline de locuri in care sa-ti deschizi.. dictionarul de conversatie roman-spaniol. 

Articol scris pentru SuperBlog2012.