Blog-Job

Articol participant in cadrul SuperBlog2010: etapa nr. 7.

Hai sa trecem putin peste invartitul in jurul cozii si sa taiem putin in carne vie. A scrie pe blog si a fi platit pentru asta nu este o meserie careia sa te dedici. Daca ar fi sa intocmesc o diagrama circulara as imparti problema in doua mari sectoare: 95% scriu foarte rar si nu incaseaza bani din activitate, 5% scriu si sunt platiti. Cei 95 % nu ne intereseaza. Un exemplu sunt si eu. Interesul e pe cei 5 % care formeaza un cerc exclusivist. Catre ei merg reclamele, articolele platite, invitatiile la diferite prezentari, emisiuni, lansari IT. Daca vreti exemple, e suficient sa consultati Zelist (o idee) si sa urmariti cativa bloggeri care tin capul de afis al site-urilor specializate in monitorizarea activitatii pe acest domeniu. Am fost putin rautacios, insa pana nu iei taurul de coarne nu vezi o realitate care flutura a victorie prin bugetele multora care scriu pe un blog: aprox. 0 RON incasari. Blog-Job Failure! Nu disperati. O facem din placere si asta face toti banii.
Ok! Pana aici am vazut partea mai putin optimista a "muncii" noastre, doar o fata a ceea ce poate deveni blogging-ul indiferent de nivelul la care se face el: sursa de venit. Partea buna vine din ocaziile oferite de site-uri care intermediaza/favorizeaza relatia dintre firma - blogger (client) - client, si care sunt dispuse (firmele interesate de advertising) sa plateasca pentru opinia noastra.
In eventualitatea in care mi s-ar oferi sansa de a lucra pentru 100 EUR, sa scriu pentru banii astia, as face-o. Pentru cineva care spera sa prinda din cand in cand un articol de 10 EUR, sa-si mai scoata cafelele, suma reprezinta o "lovitura" si, ma gandesc eu, sansa de a iesi din anonimat. Bine! Stiti cum e?! Lucrarea aia va trece pe sub nasul celor care trebuie s-o aprobe. Conditia e sa "mirosi" cerintele, sa "ai nasul format" pentru asa ceva, sa ai experienta. Odata trecut pe sub furcile caudine, vin banii, implicit o recunoastere a muncii si posibile noi colaborari.

Cum evaluez si cum ma evaluez:
Primul pas e sa stii ce poti face, astfel incat sa fii la subiect. E foarte greu sa atingi o tema cu care nu te-ai intalnit niciodata. Exista bineinteles documentarea prealabila, dar diferenta o va face intotdeauna experienta (repetitie care intareste regula) avuta anterior. La capitolul asta lucrez si eu.
Chiar nu stiu cum se poate stabili un standard de calitate prin prisma banilor. Daca l-ai putea cantari, portiona, vinde la kg, cm, l, ar fi usor. Ca blogger cum poti spune: "Atat valorez! n EUR/RON!"? Pana nu intra in nomenclatorul meseriilor nu ma pronunt. Sa fie acolo macar un spor de calculator. Uite un punct de plecare. Parca se misca treaba, nu?! Buuuuun.
Concluzie: time is money, sporuri, cafele, cautare, informare = 100 EUR.

Pregatire material:
Aici e simplu: motoare de cautare, materialul oferit de firma (imi imaginez ca este si asa ceva), multa rabdare, cafele si iarasi sporul de radiatii, plus ca nu ar strica o asigurare de sanatate.

Propuneri de promovare:
Online vs. Infinity . Ma pricep si la bannere.

Incasare plata:
Partea cea mai placuta. Aia inseamna relaxare dupa statutul de sedentar(ism).

Mda. E o munca tentanta pentru ceea ce presupune genul asta de activitate: statul acasa in fata calculatorului. Intr-un ritm alert de oferte, ritm care ar aduce bani, as investi intr-un fotoliu mai confortabil. Cat priveste viitorul, ne poate spune nomenclatorul. Pam, pam! Trecand peste rime si starea de somnolenta provocata de gandurile unui job mult visat, ma trezesc in anul 2010, Romania si multe taguri care incep cu criza.