Cremă cu premeditare

Orice asemănare cu personaje şi evenimente reale nu este o pură întâmplare. (sic!)

Versiunea lui

Umbre şi lumini. Două perechi de papuci de casă şi o uşă întredeschisă. Până la a doua gură de cafea tare totul e în ceaţă, un scenariu care se repetă aproape în fiecare dimineaţă. Cum produsele destinate igienei personale îşi cam menţin neschimbat locul în baie, iar esspresorul şi celelalte ingredinte necesare sunt elemente aproape fixe în inventarul bucătăriei, totul se desfaşoară după un ritual bine stabilit. Nimic ieşit din comun pâna aici. Şi totuşi aparenţele pot fi înşelătoare..

O mică schimbare în program urmată de o situaţie din care, oricum, am ieşit cu faţa mai curată, la propriu, şi amuzament cât încape. Nevoit fiind să ma bărbieresc la o cu totul altă oră decât cea obişnuită, am realizat că nu mai am nici un gram de cremă hidratantă pentru faţă, atât de necesară pentru prevenirea apariţiei iritaţiilor. Întrebându-mi soţia dacă ştie ceva de ea, nu mică mi-a fost mirarea să aflu că o terminasem în urmă cu câteva zile. În locul ei stătea un demachiant în toată splendoarea ambalajului său şi a etichetei pe care scria (o adevărată capcană pentru bărbaţi) parte în germană, parte în engleză, Visage şi ceva greu de reţinut. Un complot internaţional, asta a fost! V-aţi dat deja seama cu ce scop am folosit-o. Foarte bună, dacă e să mă întrebaţi de efectele ei asupra pielii mele. În fine! Am mascat şi şters toate urmele care ar fi dus la mine, sau cel puţin aşa am crezut..

Versiunea ei

Am observat că mi-a dispărut o vreme una din cremele demachiante. La cât de multe cosmetice am prin casă, mi-am zis că e posibil s-o fi lăsat prin ceva borsetă (varianta 1), poşetă (varianta 2), pe alt raft (varianta 3) sau a expirat şi am aruncat-o atunci când am făcut curăţenie în mica mea colecţie (varianta 4). Nu am mai băgat în seamă subiectul ăsta până când a reapărut în locul în care crezusem iniţial că o lăsasem. Ceva dubios s-a întâmplat cu siguranţă pentru că recipientul conţinea o cantitate considerabil mai mică de cremă. Faza s-a repetat de câteva ori. Cineva mi-a tot folosit-o! Să fie..? Nuuu. Oare? Nici asta! Dar dacă..?! Exclus, exclus, exclus. Şi totuşi..
Ca un mic Ernest mi-am cumpărat şi instalat între episoadele respective de dispariţie - apariţie (mă simt atât de vinovată) o cameră IP cu tehnologie Plug and View sub pretextul reparării ei, ceva legat de soft.

Chiar şi acum râdem şi ne amuzăm copios pe seama acestui subiect şi, nu spre surprinderea noastră, mai sunt destui care au trecut printr-o situaţie aproape asemănătoare.

Articol scris pentru SuperBlog 2012.