luni, 22 octombrie 2012

Daca tot visezi, viseaza in stil regesc

"Pasiunea este o obsesie pozitivă." Paul Carvel

Ziua întâi

Cât timp a durat zborul mi-am pus la punct ultimele detalii legate de modul în care, mă gândeam eu, ar fi trebuit să decurgă interviul. Urma să fie o probă de foc pentru mine având în vedere pretenţiile şi istoricul angajatorului. Numai gândind la numele său, Casa Regală, mi se punea un nod în gât, accentuat şi de peisajul de afară..



Nu eram la prima călătorie cu avionul spre această destinaţie, însă de fiecare dată retrăiam emoţiile şi stările primului avânt spre cer.

Telefonul prin care eram anunţat de această oportunitate m-a determinat să-mi întrerup brusc mini-concediul din ţară. Un prieten drag se făcea "vinovat" de acest lucru, acelaşi prieten care mă ajutase în urmă cu ceva ani să-mi găsesc un loc de muncă în Londra, ca taximetrist. Nu a fost uşor, trebuie să recunosc. Fără el nu aş fi reuşit şi nici fără sprijinul material consistent primit de acasă. Un job de şofer pentru Casa Regală din Marea Britanie nu era ceva cu care să te întâlneşti prea des. Mă bazam pe experienţa acumulată, pe pasiunea prinţului Charles pentru Transilvania, dar şi pe o mulţime de alte aspecte care dau bine mai degrabă într-un CV european, decât într-un articol scris pentru SuperBlog2012.





Peste câteva zile

În camera apartamentului de la periferia Londrei încerc să-mi pun ordine în gânduri. Faptul că ajunsesem la un moment dat, adâncit în idei, să-mi pun, fără să-mi dau seama, şase linguriţe de zahăr într-o căniţă de ceai, a fost un semnal de alarmă suficient de puternic pentru a-mi muta centrul de atenţie pe ceva mai relaxant.




Ce nebunie! Auzisem de interviuri neconvenţionale, însă nu mă aşteptam să am parte de unul, mai ales în cazul ăsta. Naomie Melanie Harris a fost.. cireaşa de pe tort. Mă pregătisem mai degrabă pentru un scenariu din King Lear în interpretarea unui Anthony Hopkins al HR, decât pentru o fată Bond, James Bond.
Am avut la dispoziţie 24 de ore, o limuzină şi o sarcină deloc uşoară: să fiu şoferul unui VIP. Impecabil din toate punctele de vedere, am tratat totul cu un deosebit profesionalism, urmărind să bifez acele puncte care mi-ar fi adus un contract valoros. Recunosc, au fost momente în care, uitând puţin de scopul acelei întâlniri, m-am lăsat purtat într-un joc al cunoştinţelor legate de cinematografie, al poveştilor legate de acele locuri din Londra în care s-au filmat pelicule celebre. Venisem cu temele făcute şi o dorinţă aprigă de a impresiona.

Nu ştiu dacă au fost replicile citate din filme, francheţea de care am dat dovadă sau aerul pe care mi-l dădea costumul ales cu maximă atenţie, însă, printre rânduri, am surprins câteva priviri interesante, momente de care am profitat din plin, jucând o carte riscantă a seducţiei. Momentul culminant a fost, probabil, cel în care mi-am permis să deschid puţin geamul limuzinei pentru a lăsa să intre aerul proaspăt, mirosind a ploaie. Amestecul între parfumul folosit de mine, un Playboy VIP For Him by COTY, special ales, şi cel oferit cu generozitate de natură, a umplut interiorul, transformându-l într-o adevărată capcană pentru simţuri. Press to Play!

Mă uit la invitaţia "uitată" pe bancheta din spate şi-mi fac deja planuri pentru o ieşire într-unul din cluburile exclusiviste ale Londrei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu