Jack-o'-Curtain

Le Fantôme - Bernard Faucon

Ajuns la locul faptei, Jean îşi scoase agenda cu coperţi albastre pe care scria 2007, cumpărată la reducere, şi pixul norocos fără de care nu pleca nicăieri, inscripţionat Ghostbusters, la comandă. Povestea conform căreia o apariţie misterioasă, nocturnă speriase grozav un grup de tineri aflaţi la o petrecere, se răspândise repede dintr-un capăt într-altul al satului.
Nu era pentru prima dată când încerca, neoficial,  să dea de capăt unei astfel de întâmplări. Pentru el era o pasiune, un al doilea job pe lângă cel de ajutor şef post.

Se adunară  în bucătărie. Gândul la prăjiturile de casă, renumite, ale doamnei Maria, gazda petrecerii, îi întuneca mintea, nelăsându-l să se concentreze asupra faptelor, asupra elementelor de decor. În faţa unor astfel de cazuri, atenţia trebuie să fie maxima. "Nu trage niciodată concluzii înainte să ai toate datele.", îi plăcea de multe ori să spună, citându-l pe Sherlock Holmes.

- No, cine a văzut entitatea neidentificată, unde şi pe la ce oră? întrebă Jean ştergându-şi urmele de ciocolată de pe degete.

- Eu, răspunse Victor. Să fi fost trecut de miezul nopţii, chiar mai târziu, spre dimineaţă. Ieşisem puţin afară.. în spatele casei unde îşi usucă tanti Maria rufele.. să iau o gură de aer.

Intrase, între timp, doamna Maria, vădit preocupată cu treburile gospodăriei. Moment numai potrivit pentru Jean să facă o observaţie care cu siguranţă, se gândea el, îi va face plăcere:

- Am observat că v-aţi cumpărat perdele şi draperii noi. Trebuie să-mi spuneţi de unde. Foarte faine! Vreau să-i fac o surpriză soacrei mele.

- A! Da. Mi le-a adus fata de la Cluj. Cică îs luate de pe internet. Cristina, dragă, de unde ziceai că le-ai cumpărat? o întrebă pe fiică-sa atentă la ceva de pe ecranul smartphone-ului.

- Nu mai ştiu exact, dar dacă vă ajută atunci când căutaţi pe google scrieţi  ready made – perdele si draperii gata confectionate. Cu siguranţă veţi găsi ceea ce vă trebuie. Au oferte şi preţuri bune, răspunse Cristina bucuroasă de faptul că îi sunt apreciate gusturile.

- Vă las la ale voastre, zise, grăbită să plece, doamna Maria. Mai am multe de făcut.

- Bun. Mi-am notat în agendă cuvintele după care să caut atunci când ajung acasă. Să revenim la cazul nostru, continuă Jean, privind circumspect la cei aflaţi în cameră. Vreau să ştiu unde eraţi fiecare în parte atunci când Victor.. lua o gură de aer.

- Sincer, acum. Eram puţin.. "înfierbântaţi" după ce-am jucat un fel de sticluţa cu otravă, interveni Bogdan. Mie mi-e frică mai mult de reacţia pe care o va avea tanti după ce va afla că i-am murdărit cuvertura de pat ITZA, decât de fantoma văzută de Victor. Toată distracţia a fost în camera mare..

- Câţi aţi fost de toţi? Lipseşte cineva? continuă Jean şirul de întrebări.

- Lipseşte sărbătoritul, frate-miu, veni răspunsul de la Cristina. Dumitru e plecat la ceva prieten din sat. Trebuie să apară şi el. Noi încă dormeam atunci când a ieşit din casă.

Vorbeşti de lup şi lupul la uşă. Nici nu-şi încheie bine vorbele că Dumitru şi apăru în bucătărie. Salutându-i pe toţi, cu un zâmbet complice, se duse direct la esspresorul de cafea.

- Ce noapte! afirmă încântat fratele Cristinei. Îi faceţi rezumatul şi domnului Jean. Apropo.. Care dintre voi m-a speriat grozav aseară în spatele casei? Semăna cu un urs. Ameţit cum eram, m-am împiedicat de cearceafurile şi perdelele mamei, şi de..

Se opri brusc din cotrobăitul prin cutiile de zahăr şi cafea. Toată lumea din cameră răbufnise într-un hohot de râs, într-atât de puternic încăt, dacă asculţi cu atenţie, se aude şi aici pe blog. Singurul nemulţumit de rezolvarea neaşteptată a rămas, cum era şi normal, ajutorul şefului de post.