Job de.. vise II

Revin nitel asupra ideilor insirate in articolul din septembrie, cel cu Mos Ene si patuturi ieftine pe nichiduta.. Daca personajul responsabil cu genele, conform "fisei postului", nu prea mai are nevoie de completari legate de activitatea sa, site-ul in schimb merita putina atentie din partea noastra, a celor care obisnuim sa-i  trecem pragul din cand in cand pentru a mai arunca o privire peste noutati, sfaturi (am gasit chestii interesante, utile, orientative pe copii.nichiduta.ro), promotii, reduceri. Tinand cont si de perioada imediat urmatoare, as spune ca e un motiv in plus pentru a-i lua in calcul.
Poate fi si, de ce nu, chiar este o o activitate relaxanta, zic eu. Cumpararea de jucarii sau de lucruri care pot constitui cadouri perfecte pentru copii nu poate fi decat o "sarcina" extrem de placuta in momentul in care ti se deschide, virtual vorbind, o usa spre o lume a achizitiilor usoare. Peste 15.000 de produse sta scris pe pagina de facebook a site-ului, pagina care a adunat pana acum mai bine de 11.000 de aprecieri (de apreciat interesul). Poti compara preturi, poti alege dintre produsele cu transport gratuit, cere sfaturi, citi opinii, urmari videoclipuri si orice altceva care iti satisface pofta nemarginita de informatii.

Imi pare rau ca nu am apucat sa-i vad la treaba de recentul si mult mediatizatul Black Friday, insa, trecandu-mi click-urile printre ofertele actuale, am zarit niste reduceri interesante la o multime de produse (22 de pagini, dupa numaratoarea mea, aproape pline de astfel de minunatii). Pe masura buzunarelor fiecaruia, pe masura buzunarului meu, chiar daca achizitiile cu adevarat importante se mai lasa asteptate. Insa asta nu ma impiedica sa ma "antrenez", nu? Iau notite, trag cu urechea, observ, si mai ales testez. Efectul e senzational cateodata..

E simplu, e functionabil, usor de accesat si usor de tinut minte. Cam asa il pot prezenta (magazinul online) in cel mai scurt si cuprinzator mod posibil.  

Black Friday 2012

Adevarul e ca anul trecut nu mi-am deschis buzunarele prea larg in fata reducerilor afisate de majoritatea magazinelor mari, online, cu ocazia Black Friday si nici in fata rafturilor din cele traditionale. Mi-am cumparat ceva intr-un final, insa nimic pretentios, doar "maruntisuri". Daca bine imi aduc aminte a fost vorba de un mouse wireless de la Domo si un antivirus de la emag.ro. Dupa cum scriam, nimic senzational. Ba, pe deasupra, mi-am facut si niste nervi cauzati de accesarea paginilor respective, inaccesibile uneori din pricina traficului imens. Nici anul asta nu cred ca nu vom avea parte de cateva "caderi", asa de.. aducere-aminte. Oricum, trecand peste aspectele mai putin placute, organizatorice, ideea a prins destul de bine si la noi. O demonstreaza unele sondaje (rezultatele lor pot fi gasite pe google) facute spre deliciul si impulsionarea celor care si-au pregatit deja bugetul pentru ceea ce se va intampla incet, incetisor dupa miezul noptii si mai alert in primele ore ale diminetii de vineri.

Eu unul am dat startul cumparaturilor putin mai devreme. Am profitat de niste reduceri la carti, imediat dupa ce am parcurs vizual lista site-urilor (le gasiti adunate in multe articole de prin online, insa eu va dau un link simpatic: mamicamea.ro) care ofera impatimitilor de lectura, titluri apartinand unor nume mari din literatura universala, la preturi accesibile bugetului de criza. Astept si eu ca multi altii sa vad ce se va intampla maine, chiar daca am fost tentat sa-mi epuizez de astazi bugetul alocat acestui domeniu pe romanele lui Ernest Miller Hemingway. Vorba lu' Trahanache: "puţintică răbdare" (O scrisoare pierduta - I.L. Caragiale).

Sfatul meu e sa fiti cumpatati si atenti la ceea ce vi se ofera. Cu siguranta, in perioada imediat urmatoare, vom mai avea parte de campanii promotionale la fel de interesante. Decembrie e totusi luna cadourilor..

Piese de puzzle

Cu siguranta si voi v-ati gandit la un moment dat la o afacere a voastra, la ceva in care sa investiti niste banuti, fie ca i-ati fi adunat prin forte proprii (aici am vrut sa scriu de iaurturi, insa nu cred ca mai e valabila treaba asta; au cam trecut anii in care se puteau face economii pe baza acestui produs alimentar), sau ati fi apelat la un imprumut bancar, sau.. Lista e lunga si tine de factori sociali, economici, politici, matusi, unchi etc.
" Lumea a inceput printr-o negustorie, deoarece Adam a vandut raiul pe un mar. N-a fost o afacere prea grozava, zau ca nu!" zicea Honoré de Balzac. Spiritul asta "antreprenorial" e ceva cu care ne nastem si care se exerseaza toata viata. La mine cel putin, prima afacere "serioasa" a fost un magazin de.. frunze. Va dati si voi seama in ce perioada a vietii am facut troc cu asemenea marfuri. Perfect legal, desigur!

Revenind la povestile pentru oameni mari cu drept de semnatura si stampila, trebuie sa spun ca au fost multe momente in care am incercat sa pun la punct acea AFACERE care sa rupa gura targului, ceva original, nemaintalnit.. Greu sa aduci ceva nou, mi-am zis pana la urma, si chiar daca ma pot complace in ideea ca, decat sa umblu dupa cai verzi pe pereti, mai bine excelez in ceea ce exista deja pe piata si corespunde profilului meu, nu am renuntat la cautarea unei nise noi. Si ce idei trasnite am avut!

Probabil cea mai buna strategie pentru a pune bazele unui mic business e cea a concentrarii eforturilor intr-o directie paralela unei pasiuni. De exemplu: pe mine ma pasioneaza domeniul auto, chiar daca nu o prea arat pe blog, si as putea foarte usor sa-mi deschid un magazin cu piese auto import, sa zicem. E foarte important sa faci ceva ce-ti place, iar daca asta aduce dupa sine si beneficii materiale cu atat mai bine.

In urma cu cateva zile, am citit un articol de sustinere a micilor intreprinzatori, a celor care, din lipsa unui buget care sa le permita strategii complexe de promovare, nu-si pot face simtita prezenta pe o piata extrem de dura. Autorul facea referire, tinand cont de perioada care urmeaza, la cei care vand produse handmade de calitate, iar pentru asta nici nu trebuie sa privim prea departe de mediul in care traim. Mi-a placut ideea si mi-a redeschis pofta de.. planuri mari de afaceri mici.

                                                                            ***

"Trebuie sa traiesti cum iti permit veniturile, chiar daca esti silit sa te imprumuti pentru asta." Josh Billings

Campania RESPLS - guest post

RESPLS! pentru un Internet mai civilizat


Cu siguranta orice utilizator de Internet sau creator de continut s-a lovit cel putin o data de impolitetea si lipsa de respect din mediul online, manifestate adesea din spatele unui profil anonim. Astfel ne trezim invadati de tot felul de indivizi care practica limbajul vulgar si agresiv, spam-ul necontrolat si care uita complet de gramatica limbii Romane. Nici mail-urile, grupurile de discutii sau retelele sociale nu sunt scutite de astfel de situatii uneori ajungand chiar la hartuire.

Ca si adulti e posibil sa ne fi obisnuit sa toleram asa un comportament si sa-i trecem pe cei care ne deranjeaza la capitolul ignore. Totusi blog-urile, site-urile, forumurile si mai ales retelele de socializare sunt frecventate si de copii si tineri care sunt vulnerabili in fata lipsei de respect a altor utilizatori. Cred ca macar pentru ei, adultii de maine, se merita sa incercam sa obtinem un Internet mai civilizat!

Prin intermediul campaniei RESPLS! desfasurata in Romania de Consortiul Sigur.info (www.sigur.info) vrem sa informam cat mai multi utilizatori de internet ca au dreptul la respect in mediul online si ca pot cere ca acest drept sa le fie respectat.

Campania are ca obiectiv principal lansarea in utilizare a acronimului RESPLS! ca metoda de reactie imediata la comentarii sau orice fel de comunicare care nu respecta neticheta. Prin intermediul acestuia, utilizatorii care sunt deranjati de limbajul altor utilizatori pot sa-si comunice dorinta de a fi respectati, intr-un mod rapid si concis fara a fi nevoiti sa dezvolte discutii ce pot degenera in conflicte online.

Mai pe scurt, cand cineva va deranjeaza pe net, ii puteti raspunde cu RESPLS! Chiar daca la inceput poate nu va intelege, daca mai multi utilizatori il vor apostrofa cu acest acronim intr-un final se va prinde ca are doar doua optiuni: fie se ridica la nivelul discutiei fie paraseste zona.

Pentru cei interesati sa afle mai multe despre campanie si despre cum ne pot ajuta sa ne facem cat mai auziti, mai multe informatii gasiti pe www.respls.sigur.info sau pe pagina de Facebook a Sigur.info.

Update la un articol mai vechi

Intr-o zi de miercuri, 3 octombrie 2012, am scris, extrem de satisfacut de spiritul meu de observatie, despre o "clona" a unei pagini de facebook apartinand celor de la Antena 1 - Cu Banii Jos (originalul, desigur) vs. Cu banii jos (fake, of course). Fara linkuri catre cele doua, pentru ca nu toata lumea "simpatizeaza" ideea de retea de socializare. Pare greu de crezut, intr-adevar, insa mai sunt si astfel de pasari rare. Ajung screenshot-urile din articolul de brumarel.. Mi-am adus aminte de ei pentru ca, recent, am votat pentru premiile TV Mania.
A trecut mai bine de o luna de la sesizarea facuta si stiti la ce concluzie am ajuns? Una romaneasca, de-a nostra: Las-o ba ca merge-asa! Vina nu-i a proprietarului, de gen neutru (sic!), ci a celor care vad

Smiley, Alex Velea feat. Don Baxter - Cai verzi pe pereti (Original Radio Edit)



Noi sa fim sanatosi!

Chestii legate de participarea la SuperBlog 2012

Adevarul e ca am inceput editia de anul asta intr-o nota nesigura. M-am inscris destul de tarziu, intr-o maniera lipsita de entuziasm. Nu stiu.. Probabil a fost o zi mai aglomerata, mai obositoare, astenia.. Sau un semn ca nu voi face mare lucru, comparativ cu anii trecuti. Oricum, a fost ceva care m-a tot "bantuit" pe parcursul celor cateva etape la care am dat cu subsemnatul. "Vina" imi apartine in totalitate: m-am retras aproape de jumatatea competitiei, iar noi romanii avem o vorba pentru genul asta de tactici.. Motivele care au stat la baza acestei decizii care, mai mult ca sigur, nu influenteaza si nu impresioneaza pe nimeni, tin de domeniul personal. Ele au fost cele care au pus capac situatiei, iar pe fondul starii de spirit deja existente, nu a avut efectele unei tragedii. Lucru pe care l-am explicat cui trebuie. Claudia Patrascu merita toata stima si nu este o afirmatie aruncata asa de florile marului. Sa organizezi o astfel de competitie, sa tii piept tuturor bloggerilor implicati, sa moderezi conflicte si mai stiu eu ce, nu sunt chestii tocmai usoare. I-am multumit pentru intelegere, nu am batut tobele pe seama subiectului in grupul format pe facebook. Daca va intrebati de ce o fac totusi pe blog, va voi raspunde in cel mai sincer mod posibil: am promis (aici exagerez putin) un feedback. Il voi face in stilul care imi place: scurt si la subiect, in ordinea in care imi vin ideile.

• Ramane o competitie interesanta..
• S-au adus niste imbunatatiri la platforma destinata inscrierii articolelor. La capitolul implementare idei bune, lucrurile functioneaza asa cum trebuie.
• Legat de unii oameni si de modul cum se prezinta fie pe blogurile lor, fie prin comentariile de pe meleagurile destinate acestui concurs: exista un motiv pentru care unii ajung sa intocmeasca un  Regulament si, tot asa, un motiv pentru care altii vor fi doar in pozitia celor care, prin participare, il accepta asa cum este. Motivul ala nu-l voi numi, insa ma gandesc eu ca il intuiti. Asta legat de  emiterea unor idei care mai bine ar ramane in anonimat. Probabil daca s-ar posta comentarii contra cost pe facebook etc., unii si-ar cantari mai bine.. cuvintele. Ai o idee buna, inpartaseste-o! Daca nu, mai bine abtine-te.
• Nu mi-a placut modul cum s-a gandit impartirea premiilor. In editiile precedente era clar, inca din start, cine si cat ia la sfarsit, chiar daca pe parcurs mai aparea cate un bonus, o acadea din partea sponsorilor. M-au amuzat, totusi, cei care au afirmat ca scriu in cadrul concursului doar de amorul artei. Chestie vocationala, ma gandesc eu! Toata stima, daca e asa. 
• Daca in anii trecuti, nu erau atat de multe campanii si platforme care sa le gazduiasca, anul asta situatia s-a schimbat nitel. Nu ma intelegeti gresit. Imi place sa scriu, sa-mi storc nervii creativitatii de dragul unei competitii si a oamenilor care stau in spatele ei, insa in momentul in care dintr-un articol castigi cat in doi ani de SuperBlog (in 2011 au fost 33 de etape), incepi sa-ti pui niste intrebari.. Se cheama stabilirea prioritatilor (sic!). Unii poate isi permit luxul de a se implica in mai multe activitati online, nu si eu. Din pacate, nu si anul asta.  

Viata merge inainte. Probabil voi reveni cu un articol pe aceasta tema prin decembrie, curios fiind de finalul ei. Pana atunci, inspiratie maxima celor care participa scriind si spor organizatorilor.

Una radauteana

Povestind pe messenger cu un prieten din Falticeni despre afaceri mici, despre hale (ii propusese cineva sa se asocieze intr-un business cu spatii de inchiriat din Radauti), am ajuns la concluzia ca, in afara de o ciorba radauteana nemaipomenita mancata la Vatra Dornei anul trecut, nu stiam mare lucru despre localitatea care sta la baza numelui unui preparat atat de gustos. Mai grav e ca e posibil sa fi trecut pe acolo in copilarie, in ceva excursie cu scoala. Rusine sa-mi fie cu asa memorie. Imi voi lua totusi revansa si-i voi face putin lobby turistic.

Municipiul Radauti se afla in frumoasa Bucovina, in judetul Suceava mai exact. Orasul este atestat documentar din anul 1393, disputandu-si originea numelui intre cei care-l considera ca provenind de la numele proprietarului sau, voievodul Radomir, pe de o parte, si cei care il vad ca pe o denumire data de ostasii garnizoanei romane din Siret, Rottacenum, transformata ulterior, sub influenta slava, in varianta actuala, pe cealalta parte.
Evolutia sa a fost una destul de zbuciumata, marcata atat de pozitia geografica cat si de interesele diferitor puteri care si-au lasat amprenta asupra istoriei natiunii noastre. Interesant de mentionat e faptul ca, in perioada interbelica, pe fondul unei urbanizari influentate o perioada lunga de timp de administratia austriaca, localitatea dobandise faima celui mai german oras al Bucovinei ( 70% de vorbitori nativi de germana).
Cum e si normal, toate acestea au contribuit intr-o foarte mare masura la configurarea urmatoarelor monumente si obiective turistice (inclusiv din imprejurimi) , locuri pe care trebuie sa le vizitati, fie si virtual:

• Manastirile Bogdana, Sucevita (monument UNESCO), Putna;
• numeroasele biserici: romano-catolica (1823-1826), greco-catolica (1935), lipoveneasca (1900), "Inaltarea Sfintei Cruci" din Volovat (1500-1502), "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" din Arbore (1502, monument UNESCO), s.a.;
• Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna;
• Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial;
• Muzeele etnografice.

Iar lista e mult, mult mai lunga.

Interesant cum o simpla discutie despre hale (apropo, in Radauti inchirierea unui astfel de spatiu are preturi incepand de la 0,6 €/mp) s-a transformat intr-o experienta turistica extrem de placuta.. si pofticioasa.

Macarale

"Macarale, rad in soare argintii macarale
In zori de zi
Suie agale pe albastrele carari macarale
Suie in zari..."

(Trio Grigoriu - Macarale)

Cand vine vorba de echipamente grele, macarale turn, macarale mobile, autoridicatoare, Wikipedia (in limba romana) devine un spatiu aproape arid. Am incercat vreme de vreo jumatate de ora, mai multe sau mai putine minute, sa-mi satisfac o curiozitate legata de acest domeniu. Abordarea autohtona mi s-a parut mai potrivita tocmai din cauza termenilor tehnici specifici/profesionali mai greu de tradus din engleza in romana. Va dau si un exemplu:

Ok. Partea asta e pentru avansati, pentru cei  pasionati. Pe mine ma interesau mai mult detaliile legate de istoria lor, primele macarale, evolutie, firme producatoare si chestii de genul asta. De unde si pana unde curiozitatea asta?! Totul a pornit de la o imagine:

Inchirieri macara Radauti

E doar una din cele trei ipostaze ale unei macarale - DEMAG 50 - oferita spre inchiriere de catre cei de la bernar.ro, o minunatie germana care poate ridica pana la 50 tone.

Putina istorie:

Totul a inceput in Grecia antica, in forme simple (daca e sa ne raportam la zilele noastre), bazate si pe descoperirile lui Arhimede (principiul parghiei, scripetele compus), urmand, mai apoi, de-a lungul anilor, un traseu care se identifica in totalitate cu nevoile din ce in ce mai "voluminoase", industriale, ale omului. Eu unul l-am parcurs prin intermediul numeroaselor imagini gasite prin online. S-a ajuns in momentul de fata la un "nivel al jocului" extrem de avansat, in care se stabilesc noi si noi recorduri, dar nu despre ele voi scrie ci despre cea care mi-a atras atentia si care sta la baza acestui articol, despre firma producatoare mai exact..

Automacaraua DEMAG 50  poarta numele unui producator german de echipamente grele (Deutsche Maschinenfabrik Duisburg), aflat de ceva ani sub controlul grupului american Terex.

Cateva date reprezentative:

• un brand cu vechime in domeniu, avandu-si radacinile undeva prin anul 1819, chiar daca pe atunci se numea altfel: Mechanische Werkstätten Harkort & Co.;
• in 1910, compania creata in urma asocierii a trei producatori germani de macarale si poduri rulante, construia cea mai mare macara plutitoare din lume, folosita la constructia Titanicului;
• Krake devine, in 1950, prima macara tot-teren din Europa.

Pana aici mi-a fost curiozitatea. Restul sunt date tehnice pe care, dupa cum v-am scris nitel mai sus, tin de specificatiile tehnice ale producatorului, cifre, date pe care nu-mi permit sa le traduc.

My Way

"I've lived a life that's full.
I've traveled each and ev'ry highway;
But more, much more than this,
I did it my way.

Regrets, I've had a few;
But then again, too few to mention.
I did what I had to do
And saw it through without exemption."

Am lasat imaginea holografica a lui Frank Sinatra (My Way), copie fidela a prestatiei avute la Londra in 1971, sa inunde, prin vocea sa inconfundabila, spatiul camerei de zi. Desi tehnologia a avansat grozav in ultimii ani, am ramas fidel clasicului, cel putin in domeniul artelor. Unele lucruri nu se devalorizeaza niciodata, ba mai mult, odata cu trecerea timpului capata o si mai mare valoare..

Asa mi-am petrecut o mare parte a unei dupa-amiezi calde de toamna, privind in urma  si tragand linii virtuale la cei 80 de ani de viata. Cat timp sotia a fost plecata in vizita la o vecina, am facut chiar si putina "curatenie" prin fisierele in care imi tineam tot felul de amintiri aranjate pe ani. In urma cu cateva zile facusem un upgrade sistemului prin achizitionarea unui SSD mai performant, mai incapator si nu avusesem chef sa rezolv niste poze, clipuri ratacite si mai apoi regasite pe un hard disk extern destul de vechi. Cheful e o cantitate relativa atunci cand vine vorba de tehnologie. Cel putin in cazul meu. Nu de putine ori, in ultimii 10 ani, am lasat aceasta sarcina in seama copiilor, atunci cand vin in vizita. Ii rasplatesc, oferindu-le povesti de viata, sfaturi si tot ceea ce imi sta in putinta. Ei sunt in permanenta la curent cu ultimele noutati in domeniu.

Mi-am incheiat prin comanda vocala sesiunea de lucru in momentul in care si sotia si-a terminat vizita. Invitatia de a profita de vremea frumoasa de afara, printr-o plimbare usoara prin parc, nu a avut decat un singur raspuns. Aerul proaspat, soarele prietenos aveau sa-mi faca bine, sa ma scoata din starea de reverie in care cazusem. 
Informatiile meteo afisate pe ecranul ceasului de perete, informatii updatate in permanenta gratie conexiunii wireless, anuntau temperaturi numai bune pentru planul nostru de moment. In plus, era o ocazie potrivita testarii unui gadget achizitionat recent, bastonul Follow ME (Multimedia Evolution). Gandit ca un punct de sprijin destinat persoanelor varstnice, accesoriul in discutie facea mult mai mult decat ii spune numele, putand fi setat atat ca GPS pentru cei cu probleme de memorie, cat si ca reminder pentru luarea medicamentelor, monitorizand in acelasi timp starea de sanatate a proprietarului. De fapt lista e mai lunga, specificatiile variind in functie de modelul ales.

Articol scris pentru SuperBlog2012.

Picioarele lungi ale imaginatiei

Chiar daca nu am castigat la loto sau la orice alt concurs cu premii suficient de consistente pentru a-mi permite o calatorie in jurul lumii, voucherul de calatorie catre Barcelona, Spania a avut cam acelasi efect. Castigarea lui a fost mai mult o chestie de noroc decat de sudoare varsata pe altarul creativitatii (articole, poze), simpla inscriere la newsletter-ul unei firme de turism fiind singura conditie impusa participantilor. Restul a fost regulament stufos, acceptarea unor termeni si conditii, si un premiu extrem de tentant, mai ales ca eram in perioada concediilor de vara si nu aveam planificat nimic special. Mail-ul in care eram anuntat de aceasta isprava a venit ca.. Va dati seama si voi cum e. Ceva de senzatie.

Am avut la dispozitie un anumit buget, alegerea hotelului ramanand la latitudinea mea si a sotiei (voucherul era gandit sa acopere cheltuielile cu cazarea, micul dejun si ceva extra pentru doua persoane, intr-unul din hotelurile apartinand NH Hoteles). Pe langa el, pe langa voucher, am mai primit ceva bani de buzunar, in urma unei suplimentari a fondului de castiguri. Mai mult decat convenabil!

Daca la inceput am crezut ca va fi floare la ureche sa gasesc cea mai buna locatie, dupa cateva ore bune in care mi-am purtat click-urile pe pagina celui de-al treilea lant hotelier din Europa pe segmentul business - 400 de hoteluri insumand 59.847 de camere situate in 25 de tari din Europa (inclusiv Romania), America si Africa, plus 24 de noi proiecte ce vor asigura un numar de 3000 de camere - mi-am pierdut cumpatul. O multime de chestii faine, fiecare avand ceva diferit. Ca sa fac pace cu mine, am apelat la parerea celor care le incercasera deja serviciile (TripAdvisor). Doar asa am reusit sa ma opresc la NH Barcelona Centro (705 review-uri din care 289 excelente).

Va intrebati cum a fost.. Raspunsul suna cam asa: pe masura celui de-al doilea mare oras al Spaniei, pe masura standardelor inalte de calitate ale serviciilor si facilitatilor cu care se mandresc cei de la NH Hoteles si a unei viziuni transpusa intr-un mesaj pe cat de simplu pe-atat de inovator: "Wake Up To A Better World".

Din momentul in care le-am trecut pragul si pana la check-out, ne-am bucurat din plin de ospitalitatea si amabilitatea gazdelor, dispuse oricand sa rezolve solicitarile venite din partea noastra, solicitari legate de transport, de gasirea unor locuri pe care le aveam planificate de acasa pentru a le vizita. Acea atitudine "sigur ca pot" insotita de un ton pozitiv facusera minuni mai ales in ziua ajungerii noastre, momentul critic al primei impresii. Exact ceea ce aveam nevoie dupa un drum lung si obositor. Zambetul personalului, atmosfera primitoare, de buna dispozitie, toate intregind o neaosa carte de vizita a unei companii responsabile din domeniul turistic.

Camera aleasa, Junior Suite, spatioasa, mobilata cu gust, culorile placute au fost aspecte care ne-au inlesnit acomodarea, facand-o mai rapida. Desi nu venisem cu multe bagaje, eu, am preferat totusi sa ne bucuram de confortul, de avantajele unui spatiu suficient de mare. King-size bed, baby! Totul era asa cum trebuie sa fie.

Dupa ce am desfacut gentile, butonat, deschis toate usile, testat pe laptop conexiunea wireless, etc., etc., m-am intins pe canapea, curios de ceea ce scria in pliantele si ceea ce mai gasisem prin camera, chestii legate de folosirea elementelor existente in camere. Am regasit mare parte din ceea ce citisem pe site-ul oficial al NH Hoteles, informatii despre eforturile continue pentru economisirea resurselor planetei, concretizate in folosirea eficienta a apei si energiei, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, utilizarea de materiale biodegradabile (explicate mai pe larg pe medioambiente.nh-hoteles.es/en/start). O lectura scurta si educativa, necesara pentru a intelege mai bine farmecul locului in care ma aflam.

Zilele ce au urmat au fost, dupa cum spuneam si la inceputul articolului, pe masura orasului, a faimei pe care o are in lume, faima adusa de numeroasele atractii turistice, posibilitatile de divertisment, mancarurile specifice si multele sale bulevarde pline de locuri in care sa-ti deschizi.. dictionarul de conversatie roman-spaniol. 

Articol scris pentru SuperBlog2012.

Dezvoltarea profesionala si personala

Cateva precizari legate de videoclipul de mai sus: veti petrece 10 minute si 03 secunde de calitate in compania domnului Octavian Pantis, Managing Director TMI Romania, o scurta incursiune intr-un domeniu care vizeaza lucruri importante din viata noastra, a tuturor.

Chestii generale

Procesul de formare al unei persoane incepe din momentul "descoperirii" mersului biped si al vorbirii articulate, inteligibile, chiar daca aceste binecuvantari pot fi umbrite uneori de anumite aspecte medicale pe care nu le voi include in acest articol.
Continuandu-mi ideea, revenind la chestiile generale legate de dezvoltarea personala, dezvoltare care, dupa cum e si normal, o precede pe cea profesionala (prima poate fi considerata o rampa de lansare pentru cea de-a doua), trebuie sa recunoatem ca e un proces foarte amplu care poate fi mai usor "disecat" punandu-l in legatura directa cu etapele, ciclurile vietii omului. De aici se pot face o multime de conexiuni, se pot emite o multime de judecati si concluzii demne de specialitati si domenii pe care nu le am trecute in CV, dar pe care le asimilez citindu-i sau ascultandu-i pe cei mai indreptatiti sa le formuleze. O bruma din ceea ce am primit si procesat pana acum, o voi reda in randurile ce urmeaza.

Copilaria: prima etapa, cei sapte plus inca vreo doi sau trei ani, e una din cele mai importante piese din puzzle, baza viitoarei dezvoltari. Acum se formeaza personalitatea (parintii stiu cel mai bine), prind contur acele trasaturi care vor mijloci accesul la nivelul urmator al "jocului". Pe fast forward: multe NU-uri parintesti, bine intentionate, dulciuri, dureri de dinti, jucarii, activitati educative, somn la ore fixe, desene animate, sedinte foto etc.

Pubertatea: " - Eu? Eu nuuuuu!" Cunoastem cu totii conceptul de oaie neagra, nu? Daca e sa fac o legatura de moment, as spune ca asta e the dark side of the force (in traducere: latura intunecata a dezvoltarii personale). Unii depasesc mai greu aceasta perioada, altii mai usor.

Adolescenta: avand in spate experienta acumulata in anii anteriori, parte dintr-un mediu mai intim, cel al familiei, parte din mediul social (scoala, anturaj), cel/cea aflat,-a in aceasta gara a vietii incepe sa-si puna intrebari existentiale legate de viitorul sau, implicit de alegerea unei profesii. Aici intervin o serie de factori sociali, financiari, conditii care pot deschide sau, la fel de usor, inchide drumuri. E foarte important, in acest moment, sprijinul celor apropiati.

Ciclul adult: pentru a face o incadrare mai exacta, din punctul meu de vedere, este ceva ce incepe de la 24 de ani si tine pana la varsta legala, maxima de pensionare a unui om platitor de taxe si impozite. La cate modificari, completari, abrogari s-au tot facut in ultimii ani, nu mai stiu daca a ramas in jurul cifrei 65. In fine, e mai putin semnificativ. Important de scris e ca in perioada asta lucrurile incep sa se aseze (mentin totusi un ton rezervat), hotararile care se iau cantaresc din ce in ce mai greu, prin efectele sale, atat in ceea ce-l priveste pe om ca individ de sine statator, cat si in relatia cu tot ceea ce-l inconjoara si-l defineste in acelasi timp.

Batranetea: momentul in care tragem linii, dam sfaturi si bem multe cocktailuri.. de medicamente.

Chestii particulare

Le-am numit asa pentru ca ma voi reintoarce spre acele goluri lasate necompletate in randurile de mai sus. Le voi umple cu cateva idei vinovate de subiectivism.
V-am plimbat, in linii mari, prin cele cateva etape ale vietii, scriind mai mult la persoana a treia. Voi inchide cercul referindu-ma la mine in contextul creat de titlu..

Gasirea unui echilibru intre cele doua, task disponibil celor aflati in grupa mare a adultilor,  a avut o rezolvare extrem de simpla in cazul meu si tine de o buna organizare a timpului, de un program fix la serviciu (o precizare: serviciu insemnand un loc de munca, in primul rand, si mai apoi cariera; vocatia e ceva mult peste cele doua), de stabilirea unor limite clare, dar nu extreme, de constientizarea rolului pe care il are familia.. Insa nu asta e cea mai mare dilema a vietii mele.. Ce vreau eu sa va fac sa intelegeti, in continuare, e ca, desi amandoua sunt intr-o continua interactiune, nu asupra frontierei dintre ele trebuie insistat atat de mult, care pe care se suprapune ca ore alocate intr-o zi, ci asupra echilibrului din interiorul lor. In momentul (nici eu nu am ajuns acolo, nu e ceva usor de realizat) in care voi reusi acest lucru, cu siguranta voi bate gongul victoriei, suficient de tare incat sa va cuprinda si pe voi, cei care ma cititi.

Articol scris pentru SuperBlog2012.

Spa, Spa Instal

Daca e sa ma intrebati pe mine, Spa-urile, si aici ma refer la cele pentru uz privat, de dimensiuni mai rezonabile, cat sa incapa intr-o vila, sunt o eticheta a celor care au reusit in viata, a celor care au o situatie financiara mult peste medie. Le-am admirat designul, le-am citit, plin de invidie, specificatiile tehnice ori de cate ori am avut ocazia, in cadrul unor proiecte mai mari transpuse in paginile unor reviste care trateaza subiecte de amenajari interioare, construcii, casa si gradina. Stiti la ce ma refer.. Sa va dau totusi un exemplu intru delectarea privirii

Imaginea e luata de pe pagina celor de la  http://spainstal.ro , site ce pune la dispozitia celor interesati o gama larga de produse numai bune pentru o balaceala cu staif. Mi-a placut in mod special acest model, un soi de Superspa, de Aqua Park in miniatura, pentru faptul ca include un tobogan (are 130 cm si o inclinatie de 300 de grade) pentru cei mici. Pentru o familie, e ceva de vis.

Scurta calatorie in lumea ilustrata in randurile de mai sus mi-a provocat o oarecare stare de relaxare, semn ca genul asta de exercitiu ma va face sa uit de prognoza meteo si de previziunile economice pentru anul viitor. Daca tot am intrat in hora, voi merge mai departe, spre ceva mai accesibil: cazi cu hidromasaj. Dupa un.. sa zicem 10 ore de serviciu, asa ceva poate "sterge" tot ceea ce ti-a fost daunator fizic si psihic de-a lungul zilei.

Nu m-am putut abtine de la a pune o imagine care sa intareasca mesajul. E o investite care merita toti banii, o mini-baza de tratament cu toate beneficiile pe care le presupune hidromasajul: calmarea durerilor, eliminarea stresului, imbunatatirea circulatiei sangvine, etc., etc.

Pana in punctul asta v-am condus eu pasii. De aici incolo va las pe mana imaginatiei voastre, in compania acelor lucruri pe baza carora puteti construi casa visurilor voastre, lucruri puse la dispozitie de site-uri de profil precum cel mentionat la inceput de articol.

Proiectul Rogvaiv

Desfăşurat într-un cadru larg, evenimentul la care accesul s-a făcut doar în baza unui like pentru pagina Facebook.com/Borealy, a avut ca scop transmiterea unui mesaj către generaţiile viitoare. "Dăruim emoţii prin cadouri deosebite" a fost mottoul sub care organizatorul şi-a invitat fanii să voteze, în cadrul unei aplicaţii, cele 7 obiecte care, astăzi, au fost incluse într-o capsulă a timpului. Au fost supuse atenţiei celor interesaţi să ia parte la acest demers, şapte categorii, fiecare având un corespondent într-o anumita culoare a spectrului vizibil (culorile curcubeului, mai exact). Am stat de vorbă cu cel care s-a aflat în spatele acestei acţiuni şi am aflat astfel ce simbolizează ele şi cum s-a ajuns la încadrarea lor.

Roşu

Pandantivul a fost o alegere previzibilă. O culoare dinamică, plină de pasiune. Faptul că a fost lucrat manual îi conferă un plus de valoare, fiind în acelaşi timp un omagiu adus clasicului. Cei ce îl oferă cadou ştiu că sentimentele cele mai nobile sunt dintr-o bucată.

Oranj

Pentru această categorie, am vrut să scoatem în evidenţa nonconformismul (latura lui bună, desigur), creativitatea.. Ne plac oamenii optimişti, plini de energie şi entuziasm molipsitor, nu? Lor le-am oferit, le oferim şi vom continua să o facem, calitatea unor servicii, nu extraordinare, pentru că e greu să fii perfect, ci în mai bine. Suntem oameni care lucrăm pentru oameni, şi asta presupune o continuă muncă de perfecţionare.
Într-un final s-a dat creativităţii ce-i al creativitaţii - cartea  "Alexander McQueen Genius of a Generation"  de Kristin Knox. Sperăm ca pasiunea pentru lectură să rămână la fel de vie, indiferent de forma pe care o va lua.

Galben

Galbenul înseamnă căldură, fiind de cele mai multe ori o culoare asociată cu razele soarelui, sau cu metalul nemuririi, sau.. şi lista e mai lungă. Am propus la momentul respectiv o serie de obiecte extrem de valoroase. Printre ele a fost şi un Memory Stick Yellow Special Heart use Swarovski Crystal cu o capacitate de 4GB. S-a bucurat de un succes extraordinar, având în vedere utilitatea sa, posibilitatea de a stoca poze, melodii. Nu ne-a fost deloc uşor să le sortăm. Conţinutul lui rămâne secret.

Verde

Aici ne-am pus toată nădejdea în cei care iubesc şi respectă natura pentru a transmite un mesaj de continuare a eforturilor de ocrotire a mediului înconjurător. Cu siguranţă e o culoare pe seama căreia se pot face multe asocieri, mai ales în lumea cadourilor, însă, trebuie să recunosc, mă bucură foarte mult direcţia în care au evoluat lucrurile. Am avut parte de un feedback foarte pozitiv atât în comenariile primite pe reţelele de socializare, cât şi prin mijlocirea celorlalte canale de comunicare puse la dispoziţie pe site.
Statueta "Zeita Justitiei"  la care am adăugat, adunate între coperţile unei cărţulii, o parte din cele mai interesante mesaje primite pe marginea subiectului egal o combinaţie extrem de reuşită şi apreciată.

Pentru Albastru - culoarea speranţei, voturile au decis pentru Inel Blue Eternity, pentru Indigo s-a mers pe ideea de spiritualitate, transcendere.. şi ce putea încorpora mai bine aceste lucruri decât "Ruga"?!

Violetul este o culoare rece, o culoare a ascultării, cumpătării, dar şi a misterului, transformării. Vă asigur că a fost o ultimă alegere foarte interesantă..

Ne-am conformat, desigur, iar ca efectul să fie deplin, am creat o cutie de cadouri suficient de mare astfel încât să cuprindă semnăturile tuturor fanilor prezenţi la event.

Acest articol este un exerciţiu de imaginaţie, parte a programului "taberei de instrucţie" SuperBlog2012.

Jack-o'-Curtain

Le Fantôme - Bernard Faucon

Ajuns la locul faptei, Jean îşi scoase agenda cu coperţi albastre pe care scria 2007, cumpărată la reducere, şi pixul norocos fără de care nu pleca nicăieri, inscripţionat Ghostbusters, la comandă. Povestea conform căreia o apariţie misterioasă, nocturnă speriase grozav un grup de tineri aflaţi la o petrecere, se răspândise repede dintr-un capăt într-altul al satului.
Nu era pentru prima dată când încerca, neoficial,  să dea de capăt unei astfel de întâmplări. Pentru el era o pasiune, un al doilea job pe lângă cel de ajutor şef post.

Se adunară  în bucătărie. Gândul la prăjiturile de casă, renumite, ale doamnei Maria, gazda petrecerii, îi întuneca mintea, nelăsându-l să se concentreze asupra faptelor, asupra elementelor de decor. În faţa unor astfel de cazuri, atenţia trebuie să fie maxima. "Nu trage niciodată concluzii înainte să ai toate datele.", îi plăcea de multe ori să spună, citându-l pe Sherlock Holmes.

- No, cine a văzut entitatea neidentificată, unde şi pe la ce oră? întrebă Jean ştergându-şi urmele de ciocolată de pe degete.

- Eu, răspunse Victor. Să fi fost trecut de miezul nopţii, chiar mai târziu, spre dimineaţă. Ieşisem puţin afară.. în spatele casei unde îşi usucă tanti Maria rufele.. să iau o gură de aer.

Intrase, între timp, doamna Maria, vădit preocupată cu treburile gospodăriei. Moment numai potrivit pentru Jean să facă o observaţie care cu siguranţă, se gândea el, îi va face plăcere:

- Am observat că v-aţi cumpărat perdele şi draperii noi. Trebuie să-mi spuneţi de unde. Foarte faine! Vreau să-i fac o surpriză soacrei mele.

- A! Da. Mi le-a adus fata de la Cluj. Cică îs luate de pe internet. Cristina, dragă, de unde ziceai că le-ai cumpărat? o întrebă pe fiică-sa atentă la ceva de pe ecranul smartphone-ului.

- Nu mai ştiu exact, dar dacă vă ajută atunci când căutaţi pe google scrieţi  ready made – perdele si draperii gata confectionate. Cu siguranţă veţi găsi ceea ce vă trebuie. Au oferte şi preţuri bune, răspunse Cristina bucuroasă de faptul că îi sunt apreciate gusturile.

- Vă las la ale voastre, zise, grăbită să plece, doamna Maria. Mai am multe de făcut.

- Bun. Mi-am notat în agendă cuvintele după care să caut atunci când ajung acasă. Să revenim la cazul nostru, continuă Jean, privind circumspect la cei aflaţi în cameră. Vreau să ştiu unde eraţi fiecare în parte atunci când Victor.. lua o gură de aer.

- Sincer, acum. Eram puţin.. "înfierbântaţi" după ce-am jucat un fel de sticluţa cu otravă, interveni Bogdan. Mie mi-e frică mai mult de reacţia pe care o va avea tanti după ce va afla că i-am murdărit cuvertura de pat ITZA, decât de fantoma văzută de Victor. Toată distracţia a fost în camera mare..

- Câţi aţi fost de toţi? Lipseşte cineva? continuă Jean şirul de întrebări.

- Lipseşte sărbătoritul, frate-miu, veni răspunsul de la Cristina. Dumitru e plecat la ceva prieten din sat. Trebuie să apară şi el. Noi încă dormeam atunci când a ieşit din casă.

Vorbeşti de lup şi lupul la uşă. Nici nu-şi încheie bine vorbele că Dumitru şi apăru în bucătărie. Salutându-i pe toţi, cu un zâmbet complice, se duse direct la esspresorul de cafea.

- Ce noapte! afirmă încântat fratele Cristinei. Îi faceţi rezumatul şi domnului Jean. Apropo.. Care dintre voi m-a speriat grozav aseară în spatele casei? Semăna cu un urs. Ameţit cum eram, m-am împiedicat de cearceafurile şi perdelele mamei, şi de..

Se opri brusc din cotrobăitul prin cutiile de zahăr şi cafea. Toată lumea din cameră răbufnise într-un hohot de râs, într-atât de puternic încăt, dacă asculţi cu atenţie, se aude şi aici pe blog. Singurul nemulţumit de rezolvarea neaşteptată a rămas, cum era şi normal, ajutorul şefului de post.

Cremă cu premeditare

Orice asemănare cu personaje şi evenimente reale nu este o pură întâmplare. (sic!)

Versiunea lui

Umbre şi lumini. Două perechi de papuci de casă şi o uşă întredeschisă. Până la a doua gură de cafea tare totul e în ceaţă, un scenariu care se repetă aproape în fiecare dimineaţă. Cum produsele destinate igienei personale îşi cam menţin neschimbat locul în baie, iar esspresorul şi celelalte ingredinte necesare sunt elemente aproape fixe în inventarul bucătăriei, totul se desfaşoară după un ritual bine stabilit. Nimic ieşit din comun pâna aici. Şi totuşi aparenţele pot fi înşelătoare..

O mică schimbare în program urmată de o situaţie din care, oricum, am ieşit cu faţa mai curată, la propriu, şi amuzament cât încape. Nevoit fiind să ma bărbieresc la o cu totul altă oră decât cea obişnuită, am realizat că nu mai am nici un gram de cremă hidratantă pentru faţă, atât de necesară pentru prevenirea apariţiei iritaţiilor. Întrebându-mi soţia dacă ştie ceva de ea, nu mică mi-a fost mirarea să aflu că o terminasem în urmă cu câteva zile. În locul ei stătea un demachiant în toată splendoarea ambalajului său şi a etichetei pe care scria (o adevărată capcană pentru bărbaţi) parte în germană, parte în engleză, Visage şi ceva greu de reţinut. Un complot internaţional, asta a fost! V-aţi dat deja seama cu ce scop am folosit-o. Foarte bună, dacă e să mă întrebaţi de efectele ei asupra pielii mele. În fine! Am mascat şi şters toate urmele care ar fi dus la mine, sau cel puţin aşa am crezut..

Versiunea ei

Am observat că mi-a dispărut o vreme una din cremele demachiante. La cât de multe cosmetice am prin casă, mi-am zis că e posibil s-o fi lăsat prin ceva borsetă (varianta 1), poşetă (varianta 2), pe alt raft (varianta 3) sau a expirat şi am aruncat-o atunci când am făcut curăţenie în mica mea colecţie (varianta 4). Nu am mai băgat în seamă subiectul ăsta până când a reapărut în locul în care crezusem iniţial că o lăsasem. Ceva dubios s-a întâmplat cu siguranţă pentru că recipientul conţinea o cantitate considerabil mai mică de cremă. Faza s-a repetat de câteva ori. Cineva mi-a tot folosit-o! Să fie..? Nuuu. Oare? Nici asta! Dar dacă..?! Exclus, exclus, exclus. Şi totuşi..
Ca un mic Ernest mi-am cumpărat şi instalat între episoadele respective de dispariţie - apariţie (mă simt atât de vinovată) o cameră IP cu tehnologie Plug and View sub pretextul reparării ei, ceva legat de soft.

Chiar şi acum râdem şi ne amuzăm copios pe seama acestui subiect şi, nu spre surprinderea noastră, mai sunt destui care au trecut printr-o situaţie aproape asemănătoare.

Articol scris pentru SuperBlog 2012.

Una scurta despre concursuri (screenshot included)

Cred că mă repet şi îmi cer scuze dacă e aşa, însă activitatea asta, o adevărată pasiune pentru mulţi onlineri, e plină de fainoşaguri. Despre concursuri e vorba, după cum zice şi titlul. Cea mai tare gafă de până acum, ca nivel de amuzament, a fost cea căreia i-am şi dat share pe twitter

Extras dintr-un REGULAMENT: "Cele patru premii ale tombolei “ADRENALINĂ ȘI CULOARE” sunt reprezentate de trei tablete.." #lol, #fail
— Daniel (@nytro3) October 8, 2012

E urât să râzi de unul singur, nu? Credeţi-mă, nu o fac din răutate. Idem şi pentru imaginea de mai jos

Cifre, cifre, cifre

Legat de întrebarea numărul 3: premiera MONDIALĂ (nu cea din cinematografele din România) a filmului a avut loc la Londra pe 23 octombrie 2012 (linkul e spre imdb.com).
Legat de întrebarea numărul 4: pffffff! Există o vorbă pentru ceea ce se întâmplă acolo: mi se plimbă limba-n gură.

Later Edit: adevărul e undeva la mijloc. Ceea ce s-a întâmplat la Londra, pe 23 octombrie, a fost tot un fel de premieră, dar una exclusivistă, regală. Pentru restul cinematografelor e valabilă data de 26, adică astăzi. Punct!

Cat ai zice Search Engine Optimization de la coada la cap

Atunci cand ai in fata produsul finit, totul pare extrem de simplu. Il iei, il intorci pe toate partile si te "folosesti" de el. Atentie! Nu ma refer la cumpararea unui obiect sau a unui serviciu, ci la simpla lor evaluare din confortul caminului, desi cea de-a doua o poate foarte usor precede pe prima. O sarcina extrem de placuta atunci cand am in colimator un expert in WEB DESIGN, un creator de site-uri, magazine online la cheie, toate "garnisite" cu o portie mare de optimizare SEO - itexclusiv.ro. Un pachet de servicii extrem de consistent alaturi de un portofoliu de clienti care confirma calitatea serviciilor oferite de prin anul in care puneam bazele acestui blog (2008, mai exact) si pana in prezent (Perla Covasnei, Kodak Cinelabs Romania si multi, multi altii).

Scenariu: imi trebuie mobila, electrocasnice, tot felul de maruntisuri pentru amenajarea unui apartament. Pe langa ele sunt interesat si de anumite servicii de transport local. Am banii, insa nu am suficient timp liber pentru a umbla prin oras si a vedea efectiv, la fata locului, ofertele pe care le pun la dispozitie, conform dorintelor mele. Nu de putine ori mi s-a intamplat, cu o ora inainte de inchidere, sa nu mai gasesc pe nimeni in magazinul respectiv, desi pe usa scria clar Deschis/Open. Timp irosit, bani cheltuiti degeaba pe transport si nervi. Cu ultimii stau destul de bine pentru ca, oricum, pierderea e mai mare de partea comerciantului. Sunt destule alte oferte si destui alti oameni care au inteles ca respectarea unor principii simple, dar esentiale, tin in picioare o afacere oricat de mica ar fi ea. Bun! In astfel de situatii apelez din ce in ce mai mult la mediul online, deschis nonstop, accesibil atat de acasa cat si de la serviciu (tableta, smartphone, laptop). De acest aspect au devenit constienti din ce in ce mai multi mici intreprinzatori. Unii ii spun adaptare la cerintele pietei, un loc destul de aglomerat in ultima perioada. Plecand de la aceasta ultima observatie, se ridica o serie de intrebari la care pot oferi raspunsuri oamenii pasionati de acest domeniu, o echipa care-si stoarce neuronii atunci cand vine vorba de: creare site, hosting, grafica personalizata, consultanta, asistenta, promovare si multe alte dulcegarii.

Cine? Cum? In ce conditii? si lista poate continua, sunt dileme a caror rezolvare ii intereseaza mai mult pe cei carora un statut de PFA, SRL sau persoana juridica le provoaca o placere deosebita. Dileme, intrebari la care puteti gasi ac de cojoc accesand serviciile celor de la IT eXclusiv, foarte generosi si corecti gramatical in detalii.
Cu siguranta lumea nu a inceput si nu se sfarseste in online, cu siguranta voi folosi toate resursele pe care le pun la dispozitie atat mediul virtual cat si cel offline. Nu pot si nici nu imi permit sa intocmesc planul cuiva de afaceri, dar daca tot oferi un produs bun, niveleaza-mi drumul de acces si iti voi fi recunoscator in cel mai comercial mod posibil.

Apropo.. Scenariul e cat se poate de real, cautarea lor, a mobilierului, electrocasnicelor, maruntisurilor, e cat se poate de online, chiar si in concediu, iar search engine optimization ( SEO mai pe scurt) de la coada la cap se citeste: sǝɐɹɔɥ ǝubıuǝ odʇıɯızɐʇıou (a se rezolva de la dreapta la stanga).

Util, placut, necesar

Cam asa as descrie, pe scurt, site-ul celor de la FashionMonster.ro, un director de produse fashion, un fel de motor de cautare cu personalitate, dedicat in special reprezentantelor sexului frumos. Cele peste 200.000 de produse structurate atent pe categorii, puzderia de branduri renumite, interfata usor de utilizat, un jurnal de moda, culorile optimiste, sunt doar cateva dintre atuurile lui, aspecte care te vor face suficient de curios/curioasa incat sa le treci pragul virtual.

Mi-am purtat si eu click-urile de mouse printre ofertele de sezon in mod special. Prognoza meteo intocmita cu generozitate de catre cei de la ANM (Administratia Nationala de Meteorologie) pentru perioada imediat urmatoare a fost un soi de wake-up call pentru garderoba de iarna a familiei. Paltoane calduroase, ghete imblanite e timpul sa iesiti din nou din starea de depozitare si sa "cuceriti" lumea celor care cuvanta: "Brrr! Ce frig e!". Nu cred ca mai este cazul sa va enumar avantajele acestui tip de shopping, mai ales in vremuri reci, desi asta nu inseamna ca trebuie sa renuntati la a mai iesi din casa pentru o sesiune de mall. Largirea arealului de cautare este o conditie sine qua non in acest caz, o ocazie numai buna de a vedea daca ai mai pus sau ai mai lasat ceva.. dimensiuni.
Cu siguranta vor aparea lucruri mai noi, mai faine, mai bune sau mai ieftine, reduceri mai neaose in perioada sarbatorilor de iarna, intotdeauna se intampla asa,  insa asta nu inseamna ca puteti amana la nesfarsit o investitie menita sa va aduca o stare de bine. Sanatatea si confortul nostru, al tuturor "prizonierilor" climei temperat continentala de tranzitie, depind de asta, plus ca se pot face super-alegeri chiar si cu bani putini. Totul e sa cauti atent.

Mai trag o linie

Despre activităţi sportive voi scrie, raportat la ceea ce am observat în mediul în care m-am învârtit de-a lungul şi de-a latul unei veri. Bonus, voi oferi câteva sfaturi celor care îşi fac timp pentru mine. Nu că n-ar fi online-ul plin de astfel de subiecte! Eh! Un articol în plus nu strică nimănui. Cu cât repetăm mai mult anumite chestii pozitive, cu atât mai puternice devin.

Poate e doar o părere de-a mea, rezultatul unui an în care am pus mai mult accent pe pregătirea mea fizică, însă nu am putut trece cu vederea un lucru extrem de important, legat de comunitatea în care trăiesc. Acel lucru îl reprezintă creşterea interesului manifestat pentru alergatul în aer liber, chiar dacă asta înseamnă câteva ture în jurul a opt blocuri. Voi rămâne totuşi în spectrul gândurilor bune, fără să mă leg de problemele pe care floreştenii de Cluj le doresc rezolvate cât mai curând posibil (am pe aici un articol tragicomic pe această temă). Cu unii dintre ei, alergători de ocazie, mă întâlneam dimineaţa în drum spre serviciu. Cea mai bună perioadă a zilelor de vară, cu siguranţă. Răcoarea dimineţii, liniştea de dinaintea aglomeraţiei clasei muncitoreşti.. E ceva plăcut, americănesc în toată povestea asta, nu? Sper să-i întâlnesc şi la anul. Simpla lor vedere îmi provoacă o stare de bine.  După cum scriam mai sus, nu m-am rezumat doar la simpla lor observare. Chiar dacă prefer să dorm o oră în plus, făcând astfel o mică mare defavoare acestui club încă  exclusivist, seara şi în weekend recuperez. Sportul este o parte extrem de importantă a vieţii mele, cel mai la îndemână tratament pentru o mare parte din "beneficiile" vieţii moderne.

Am ajuns şi la partea bonus, cea cu sfaturi pentru cei care vor să obţină performanţe. Parte din ele sunt preluate, parte testate de mine. Oricum ar fi şi de oriunde ar veni, ele sunt mai mult decât binevenite.

• înainte de a te pune pe treabă, verifică-ţi starea de sănătate (în cazul în care a trecut ceva vreme de când ai stat la o coadă în faţa uşii unui cabinet medical). Deşi sportul înseamnă de cele mai multe ori sănătate, anumite afecţiuni pot fi amplificate prin suprasolicitarea organismului.
• adoptă un regim alimentar corespunzător. O simplă căutare pe google face lumină asupra acestui aspect, sau poţi apela la sfaturile unui specialist (mulţi au cont pe reţelele de socializare).
• veţi fi tentaţi la un momentdat de energizante (isostar, de exemplu). Sunt bune pentru refacerea rezervelor de energie, însă cu limită. Nu prea poţi păcăli ficatul.
• un echipament mai scump, dar bun, cântăreşte foarte mult în timpii finali. Nu degeaba firmele mari din domeniu cheltuiesc milioane de dolari pentru cercetare. Am preferinţele mele, dar nu vi le spun. 
• rigurozitate matematică. E esenţial să vă impuneţi un anumit program pentru antrenamente, program pe care să-l respectaţi cu sfinţenie. Există, pentru cei care au un smartphone, suficiente aplicaţii gratuite sau contra cost pentru monitorizarea exerciţiilor, deşi pe mine m-ar tenta mai mult un ceas pentru antrenament de la cei de la Polar.  

Daca tot visezi, viseaza in stil regesc

"Pasiunea este o obsesie pozitivă." Paul Carvel

Ziua întâi

Cât timp a durat zborul mi-am pus la punct ultimele detalii legate de modul în care, mă gândeam eu, ar fi trebuit să decurgă interviul. Urma să fie o probă de foc pentru mine având în vedere pretenţiile şi istoricul angajatorului. Numai gândind la numele său, Casa Regală, mi se punea un nod în gât, accentuat şi de peisajul de afară..

Nu eram la prima călătorie cu avionul spre această destinaţie, însă de fiecare dată retrăiam emoţiile şi stările primului avânt spre cer.

Telefonul prin care eram anunţat de această oportunitate m-a determinat să-mi întrerup brusc mini-concediul din ţară. Un prieten drag se făcea "vinovat" de acest lucru, acelaşi prieten care mă ajutase în urmă cu ceva ani să-mi găsesc un loc de muncă în Londra, ca taximetrist. Nu a fost uşor, trebuie să recunosc. Fără el nu aş fi reuşit şi nici fără sprijinul material consistent primit de acasă. Un job de şofer pentru Casa Regală din Marea Britanie nu era ceva cu care să te întâlneşti prea des. Mă bazam pe experienţa acumulată, pe pasiunea prinţului Charles pentru Transilvania, dar şi pe o mulţime de alte aspecte care dau bine mai degrabă într-un CV european, decât într-un articol scris pentru SuperBlog2012.

Peste câteva zile

În camera apartamentului de la periferia Londrei încerc să-mi pun ordine în gânduri. Faptul că ajunsesem la un moment dat, adâncit în idei, să-mi pun, fără să-mi dau seama, şase linguriţe de zahăr într-o căniţă de ceai, a fost un semnal de alarmă suficient de puternic pentru a-mi muta centrul de atenţie pe ceva mai relaxant.

Ce nebunie! Auzisem de interviuri neconvenţionale, însă nu mă aşteptam să am parte de unul, mai ales în cazul ăsta. Naomie Melanie Harris a fost.. cireaşa de pe tort. Mă pregătisem mai degrabă pentru un scenariu din King Lear în interpretarea unui Anthony Hopkins al HR, decât pentru o fată Bond, James Bond.
Am avut la dispoziţie 24 de ore, o limuzină şi o sarcină deloc uşoară: să fiu şoferul unui VIP. Impecabil din toate punctele de vedere, am tratat totul cu un deosebit profesionalism, urmărind să bifez acele puncte care mi-ar fi adus un contract valoros. Recunosc, au fost momente în care, uitând puţin de scopul acelei întâlniri, m-am lăsat purtat într-un joc al cunoştinţelor legate de cinematografie, al poveştilor legate de acele locuri din Londra în care s-au filmat pelicule celebre. Venisem cu temele făcute şi o dorinţă aprigă de a impresiona.

Nu ştiu dacă au fost replicile citate din filme, francheţea de care am dat dovadă sau aerul pe care mi-l dădea costumul ales cu maximă atenţie, însă, printre rânduri, am surprins câteva priviri interesante, momente de care am profitat din plin, jucând o carte riscantă a seducţiei. Momentul culminant a fost, probabil, cel în care mi-am permis să deschid puţin geamul limuzinei pentru a lăsa să intre aerul proaspăt, mirosind a ploaie. Amestecul între parfumul folosit de mine, un Playboy VIP For Him by COTY, special ales, şi cel oferit cu generozitate de natură, a umplut interiorul, transformându-l într-o adevărată capcană pentru simţuri. Press to Play!

Mă uit la invitaţia "uitată" pe bancheta din spate şi-mi fac deja planuri pentru o ieşire într-unul din cluburile exclusiviste ale Londrei.

Cazul Emmental

Poveste inspirată din pasiunea pentru multă branza şi SuperBlog2012.

Notiţele şoricelului-detectiv

Era una din acele perioade în care îţi venea să măsori diametrul găurilor din emmentaler. Nici un caz de rezolvat în ultimele două săptămâni, nimic extraordinar de făcut în biroul în care îmi petrecusem câteva ore răsfoind notiţele unor cazuri mai vechi, aşteptând pe cineva sau ceva care să mă scoată din starea de.. A sunat telefonul, într-un final. Aveam, în sfârşit, un mister de rezolvat. Tipul cu care am discutat, d-l Brânzoi, mi-a explicat în linii mari despre ce era vorba. M-am oferit să preiau cazul unei familii a cărei principală pasiune erau brânzeturile de cea mai bună calitate. Un caz pe gustul meu, mi-am zis. Prin urmare, am stabilit o întâlnire pentru a discuta toate detaliile.
Rolul meu era să-l găsesc pe cel/pe cea care furase o agendă conţinând o reţetă secretă. Din câte am înţeles, urma să revoluţioneze piaţa de profil, ceva de nedescris.

Am început cu familia, în încercarea de a pune bazele unui plan de atac, de a afla cine a avut acces la acea agendă. Primul pe listă a fost Strumf, căţelul familiei. Deşi are echivalentul a 28 de ani de om, nu o prea arată în comportament. Mi-a fost greu să mă înţeleg cu el, plus că mi-a trebuit o cutie întreagă de Scooby Snacks pentru a scoate ceva de la el. Un zgârâie-brânză  în oferirea de detalii, enervant de laconic, scurt, succint, concis, lapidar, ham! Cu siguranţă nu a ros-o şi ascuns-o (agenda), mai apoi, pentru a scăpa basma curată, prin ceva parc din împrejurimi. E mult prea loial, ascultător şi îi plac în mod excepţional ziarele.
Cu Pufa.. Eh! Pufa a fost o adevărată provocare pentru mine. Cine a spus că extremele se atrag a avut dreptate. O finuţă şi o răsfăţată. Faptul că mi-a spus, printre altele, că nu sunt pe gustul ei, m-a dezarmat complet. Am vrut să o impresionez cu citate din Romeo şi Julieta, însă, din nefericire, m-am rezumat doar la coperţi. O lectură scurtă şi.. delicioasă, de altfel. Şi totuşi.. Revenind la misterul dispariţiei.. Condiţiile de trai pe care le are, atenţia care i se acordă sunt chestii la care nu dai prea prea uşor cu lăbuţa. N-o văd lăsând vreun geam deschis. Nu într-un mod dubios.

Îmi închei, deocamdată, aceste notiţe. Pentru astăzi e suficient. Voi mai cugeta la acest caz, în cursul serii, faţă în faţă cu Ceva fin de la Delaco, ceva care mi-a fost călduros recomandat de Pufa. Over and out!  

Cât ai zice laptop

Dacă e să privesc în trecut, din perspectiva electronicelor si electrocasnicelor care mă înconjoară în momentul de faţă, aş afirma că am făcut câteva alegeri foarte inspirate. Principalul criteriu după care m-am ghidat şi mă ghidez în continuare este raportul preţ/calitate. Caut, ca majoritatea românilor, produsul cel mai ieftin şi cel mai bun. Oricât de simplu ar părea, nu este întotdeauna aşa. Provocarea, pentru că poate deveni una, implică parcurgerea unor etape care merg de la un Doamne-ajută spus în gând atunci când te porneşti de acasă, până la ore întregi petrecute fie în faţa rafturilor din magazinele tradiţionale, de profil şi nu numai, fie folosind instrumentele puse la dispoziţie de mediul online (magazine online). Ah! Să nu uit de cutia poştală deschisă non-stop pliantelor doldora de oferte, reduceri, promoţii etc. O lectură utilă în astfel de situaţii.

Recomandarea, eventual cumpărarea, unui laptop bun  au fost subiecte pe seama cărora am purtat nenumărate discuţii atunci când am avut ocazia. Deşi nu sunt un fin cunoscător al domeniului, faptul că an de an particip la SuperBlog, citesc ştirile legate de noutăţile apărute pe piaţă, review-urile de pe blogurile nişate, mă ajută suficient de mult încât să pot formula o seamă de păreri pe marginea unuor produse. Chestii generale pe care dacă ar fi să le înşir într-o prezentare succintă ar arăta cam aşa:

• brandul este important în măsura în care firma producătoare demonstrează prin acţiunile sale că are intenţii serioase legate de asigurarea unui suport de servicii adaptat nevoilor mele.  
• fiabilitatea dovedită de-a lungul anilor cântăreşte foarte mult. E, până la urmă, o investiţie destul de serioasă, un device pe care-l cumpăr cu speranţa unei cât mai lungi colaborări.
• cu siguranţă nu-i o listă ordonată după "priorităţi". Toate sunt la fel de importante, specificaţiile tehnice mergând, cum e şi normal, mână în mână cu tot ceea ce am scris până acum. Cu cât mai multe şi mai de ultimă oră, cu atât mai bine, nu? Rămân în continuare tipul utilizatorului pasionat de acele elemente de bază pentru navigarea pe internet, aplicaţii office şi multimedia nepretenţioase ca resurse consumate.
• chestiile legate de service, garanţie şi post-garanţie.

Lista e mai lungă. Voi reveni cu un alt articol, tot pe seama acestui subiect, în care vă voi povesti câteva din experienţele pe care le-am avut cu anumite produse, în speranţa că vor fi de ajutor cui trebuie. 

Imposibil să le rezişti

Într-o bună zi vă voi spune povestea care stă în spatele numelui ales pentru blog. Mă refer la zirconiu. Nu am abordat acest subiect nici măcar în informaţiile destul de zgârcite despre mine. Nu mi s-a părut prea important, plus că l-am cam "subapreciat" încă din faşă, considerându-l doar o trecere spre ceva mai serios.. ca platformă. I-am rămas fidel până acum, o asociere interesantă pentru cei pasionaţi de zodii, bijuterii şi.. căutări pe google. Cel din urmă mă plasează la loc de cinste, între minerale şi clinici stomatologice, o situaţie care, evident, nu deranjează pe nimeni.

Rămân totuşi în cadrul poveştilor, al celor despre Craciun de data asta, genul pe care obişnuiesc să le invoc atât eu cât şi alţii la "mese" mai mari, cum este şi cea aranjată prin grija  SuperBlog2012  and friends (LuxuryGifts - luxurygifts.ro). În famillile mari, istorioarele sunt mai numeroase şi mai fermecătoare. Greu să te plictiseşti..
Sărbătorile de iarnă sunt un prilej numai bun pentru exersarea acelor aptitudini cu care ne lăudăm de la prima scrisoare către Moşul şi până la CV-urile de angajare. Mă voi opri, deocamdată, asupra celor două elemente deosebit de importante atunci când vrei să dăruieşti ceva în plus pe lângă dragoste, iubire: creativitatea şi originalitatea. Recunosc, mai am mult de lucru la acest capitol.
Bijuteriile, fie că ne gândim la bijuterii cu cristale, argint, cercei sau la simplele accesorii pentru telefoane, să zicem, au reprezentat şi reprezintă alegeri extrem de importante în viaţa majoritaţii femeilor. E ceva ce noi, bărbaţii, la rândul nostru, observăm şi valorificăm din plin, dând astfel un plus de calitate mesajului transmis.

Unul din lucrurile care mi-au întarit convingerile legate de această legătură între femei şi obiectele cu pricina, ţine de un Crăciun petrecut acasă la ai mei, pe vremea când eram doar pe "jumătate însurat". Prima întâlnire a parinţilor mei cu viitoarea noră, un "test"  de care, vă mărturisesc, am trecut fără emoţii (ofer consultanţă gratuită doritorilor!). Toate au ieşit aşa cum mi-am dorit, atmosfera călduroasă, cadourile, bradul, retrăirea unor amintiri mai vechi si.. momentul care ilustrează cel mai bine ceea ce am scris în rândurile de mai sus: o broşă superbă adusă din Italia, oferită cadou de maică-mea persoanei de care mă leagă, în momentul de faţă, un drum de aproape şapte ani. Un moment unic, de o valoare deosebită, un gest cât o mie de cuvinte.  
 

Plăcerea lecturii

14 octombrie 2012, o zi răcoroasă şi destul de normală pentru această perioadă a anului. Suntem, conform tradiţiei, în brumărel, iar ploaia maruntă (chiar mi-am scos, meteorologic vorbind, nasul afară pe geam) se zice că anunţă o iarnă grea. Asta rămâne de văzut.

Am fost prima ştii prea bine.

M-ai lăsat atâta vreme,

Din uitare, prin catrene,

Să renasc în.. teme?!

Nu ştiu dacă e unul din efectele paracetamolului înghiţit în ultima vreme, însă, aseară, pătruns de febra inspiraţiei (e doar metaforic, nu va faceţi griji) m-am apucat de scris versuri. Ceea ce aţi citit deja a facut parte dintr-o sforţare intelectuală eşuată. Cu o apăsare lungă a Backspace am rezolvat într-un mod dureros şi iremediabil ceea ce m-a ţintuit în fotoliu mai bine de.. să fi fost vreo jumătate de ceas digital! Toată treaba ar fi fost patronată de un titlu care, iniţial, mi-a plăcut cum sună: Tăvăleşte-mă pe canapea. Ei? Cum vi se pare? Nu vă grăbiţi să aruncaţi cu pietre, e o formulare aproape nevinovată având în vedere greutatea subiectului ce urma a fi abordat. Pentru a face puţină lumină, este vorba despre o nouă etapă a SuperBlog2012, etapa numarul patru. Proba e sub jurizarea celor de la Nemira. S-a strigat Bingo! Despre carţi e articolul, după cum v-aţi dat seama, pornind de la titlul pătimaş, iertată fie-i îndrazneala, şi până la ultimul punct.

O dată cu înaintarea în vârstă, pe lângă efectele vizibile cu ochiul liber (părul alb e un exemplu concludent la mine), apar şi unele momente în care memoria îşi pierde din "elasticitate". Tragi de ea, o întinzi, o prinzi cu toată forţa hipotalamusului, însă.. câteodată se încăpăţânează într-atât de tare încât cedează în faţa unui amărât de lapsus. Legătura cu cărţile editurii Nemira? Citeşte, te rog, în continuare.

Era o dimineaţă liniştită de vară. Cadrul: o gară dintr-o perioadă de timp marcată de schimbări  prea puţin importante pentru un copil. Cred că aveam vreo 10 ani. Aşteptând ceva tren, alături de taică-meu, am început să frunzăresc, cu toată seriozitatea şi gravitatea de care puteam da dovadă la acea vârstă, un ziar. Ţin minte şi acum amuzamentul situaţiei. În oraşele mai mici, în care toată lumea cunoaşte pe toată lumea, unele marunţişuri se observă mai uşor, devenind subiect de discuţii "de ocazie". Vă închipuiţi ce mândru era tata cu aşa fecior.
Dacă un asemenea moment, destul de vechi, la cumpăna dintre alb-negru şi color, mi-a rămas întipărit adânc în memorie, atunci cât de greu ar fi să-mi aduc aminte de prima carte citită de la Nemira? Destul de greu! Pentru mine cel puţin, cumpărarea sau, după caz, împrumutarea unei carţi nu este o acţiune dictată de preferinţele legate de un anumit brand al cărui nume stă scris pe o copertă. Şi totuşi.. intrând în detalii, devii conştient de anumite diferenţe, de acele aspecte care diferenţiază o editură de alta.

Am căutat şi am tot căutat din clipa lansării enunţului probei şi până acum. Învingătoare prin K.O. tehnic e colecţia Nautilus, mai pe larg,  Dune - Frank Herbert, mai exact, "îmbrăcată" pe atunci într-o copertă a cărei imagine (greu de găsit în arhiva google) m-a ajutat sa pun capăt investigaţiilor

Anii de liceu fara absenţe nemotivate la română şi literatură universală au fost cei mai cool ani pentru citit cărţi aparţinând unor autori celebri, deşi genul SF nu apărea prea des în fişa de la biblioteca oraşului. O să-i dezamăgesc urât de tot pe cei care se gândesc la un motiv extrem de serios legat de acestă situaţie: nu-mi plăceau coperţile. Prea banal, prea şters, prea adevărat. Parcă erau rupte dintr-un coşmar de-al lui Jules Verne în regia marelui Alfred Hitchcock. Un mix ciudat de imagini..
Frank Herbert şi mai apoi Isaac Asimov au reuşit prin scrierile lor să-mi redeschidă pofta pentru genul care a stat la baza multor filme de succes. Plus ca e foarte tare să spui: Cartea e mult mai bună decât filmul!

Una peste alta, făcând niţel abstracţie de anumite preferinţe, orele, zilele, lunile petrecute cu privirea zburdând liberă, constrânsă doar de limitele unor pagini, prin gândurile unor scriitori intraţi în istorie, au meritat şi merită sacrificiul lor pe altarul timpului liber.

My Precious

Uite ca a sosit timpul sa trag linie la un articol mai vechi, unul din articolele in care incercam sa va indrum pasii in gasirea unui  toner compatibil cu imprimanta voastra. Ce s-a mai intamplat de atunci si pana acum? Doua imprimante e raspunsul. Daca in urma cu cateva luni spatiul meu de lucru, un "birou cu jumatate de norma", ducea dorul unui astfel de gadget, in clipa asta imi desfat privirea cu un HP Photosmart si, langa el, o EPSON perfect functionabila, gata oricand sa-mi execute ordinele. Prima e noua, someaza momentan, cea de-a doua a fost, dupa cum imi place sa cred ca stiti deja, subiectul unor postari intrate in arhiva blogului, in randurile carora imi spuneam of-ul legat de o defectiune. Nici acum nu stiu ce "buba" a avut, toata treaba fiind intermediata de un prieten caruia nu i-am mai cerut, ulterior, detalii legate de procesul care m-a costat.. niste banuti. A fost o investitie amanata mult prea mult timp, din cauze care nu mai conteaza in clipa de fata. Stiti ce e putin amuzant in toata povestea asta? Daca in perioada in care a stat cuminte in cutie am avut o foarte mare nevoie de serviciile ei, acum ii mai dau cate o printare pentru a nu se usca cerneala din ea. E cam la fel ca pofta de dulciuri.. Cat timp nu ai nimic prin frigider sau dulap, pofta e mare, gandurile.. diabetice. Alta e situatia atunci cand deja le ai. Cu siguranta vi s-a intamplat si voua!

Revenind la o pofta mai veche, pe placul celor care mai cauta inca, ori au gasit deja o zdranganitoare dintr-asta, fie ea imprimanta laser  sau Inkjet, sau din cele de domeniul SF-urilor, voi incerca sa va readuc aminte de locul virtual in care va puteti satisface poftele legate de, sa zicem, un toner compatibil hp, si nu numai. E acelasi tonereurope.ro - magazin online care comercializeaza "cartuse toner fiabile si de calitate, testate 100% inainte de vanzare." Calitate europeana la preturi pe masura dorintelor voastre de tiparire. Economia de pana la 63% (comparativ cu cartusele de toner obisnuite), e o motivatie suficient de puternica pentru a le vizita pagina. Multi au facut-o deja, iar o parte din ei au si cumparat. Marturie stau scrierile acelor clienti care au inteles importanta achizitionarii unor produse care beneficiaza de garantie si o politica de returnari  reciproc avantajoasa.

Eu unul imi asum un rol mai marunt in peisajul conturat pana acum, genul care s-a multumit sa le recomande produsele, atat online cat si offline. Ca sa exemplific: anul asta am avut ocazia de doua ori sa-mi etalez cunostintele legate de acest domeniu, fata de  prieteni. Am facut-o cu o usurinta de care nu ma credeam in stare. Repetitia este mama invataturii si, chiar daca aceptam sau nu acest lucru, suntem, de multe ori, o confirmare a faptului ca publicitatea, sub multele ei forme, chiar influenteaza procesul final de cumparare.

Promisiuni Anonime

Da! Chiar există. E printre cele mai vechi comunitaţi dintr-un univers tangent, avându-şi apariţia şi evoluţia strâns legată de cea a omului. Pe scurt: omul este membru fondator şi membru onorific prin puterea Primului Cuvânt. Comunitatea este formată în principal, după cum îi spune şi numele, din promisiuni, dar nu orice fel de promisiuni, ci din cele neonorate. Acum.. să nu vă gândiţi la cifre astronomice legate de numărul lor. Fără niciun dubiu, avem în faţa noastră un grup niţel exclusivist, format din "personalităţi" ale domeniului, din cele care au trecut un test psihologic menit să mai dea o şansă numai celor care merită. Nu am acces la mai multe informaţii privind respectiva evaluare, google se face că nu ştie nimic, probabil e ceva Top Secret.

E un proces interesant care începe în momentul în care s-a atins termenul limită al unei promisiuni sau, la fel de grav, a fost încălcată într-un mod abuziv de către una din persoanele implicate în proces. Prima etapă e marcată de formarea unei bule de aer. Ca să aveţi o imagine mai apropiată de realitate, e ceva asemnător cu o bulă de săpun.. una cu conştiinţă.
De aici încolo drumul e supus hazardului, călătoria ei fiind o.. ce-ar fi să vă faceţi o cafea cu parfum de gânduri optimiste sau un ceai călduţ ca o zi de mai târziu şi să vă pregatiţi pentru o lectură "de-ar fi".. E o poveste care trebuie însoţită de o stare de bine.

Câte bule, atâtea istorii. Mă voi opri doar la una dintre ele, desprinsă dintr-o promisiune oarecare, una serioasă, desigur, nu din cele gen : "promit să nu m-ating de tortul super-delicios cu multă, multă ciocolată". 
Respectabilul angajament (am folosit un sinonim pentru a evita repetiţia) zăboveşte o perioadă de timp pe lângă cel care l-a emis, bântuindu-i existenţa, enervant la început, palid spre plictiseală mai apoi. Nebăgat,-ă în seamă, sătul,-ă să tot dea târcoale, pleacă, într-un final, prin lume..

***

" - Salut!
  - Salut! (zgomot scurt de scaune)
  - Sunt promisiunea A589615675..... (dupa fix o oră) .. 10023XX şi sunt, ca şi voi, neonorată. Dacă la început eram încrezătoare în viitor, cu timpul am cedat depresiei. Ajunsesem să-mi caut alinarea în aburii fabricilor de băuturi spirtoase şi în aerisirile încăperilor destinate fumătorilor.. Asta până am dat de voi. Acum mă simt mai bine..
 (aplauze lungi) "

Adevărul e că scurta "discuţie" de mai sus ascunde, printre rânduri, rezultatele unei terapii intensive cu un mix ciudat de şedinţe, alternând de la vizite în unele instituţii ale statului (nu dau nume) şi până la, reversul medaliei, orice loc renumit pentru respectarea promisiunilor, fie el şi magazin online. O "aventură" care a dat rezultate, un soi de duş cald-rece, cald-rece, cald-rece..

"Morala" rândurilor de mai sus: SuperBlog2012  încearcă, prin temele propuse în cadrul competiţiei blogosferice, să aducă în prim-plan acele aspecte pozitive ale sponsorilor cu care colaborăm până prin decembrie. O face destul de bine şi in ceea ce-i priveşte pe cei de la Oktal.ro, un  magazin online cu state vechi pe piaţa din România (1999), dovadă a seriozităţii şi a profesionalismului lor.

Showroom OKTAL

Sloganul sub care îşi desfăşoară activitatea ("Promisiuni respectate. Din 1999") e o dovadă în plus a faptului că la ei nu se nasc "bule".

Stilul care ţi se potriveşte, oriunde, oricând

Plecând de la broşuri online, stiluri vestimentare de sezon, SuperBlog2012, am ajuns, într-un final, să ma trezesc purtat prin locuri şi prin situaţii pe care doar o imaginaţie zburdalnică le poate zămisli. Vă dau doar un exemplu: Broken english, o colecţie, "un mix care cuprinde diferite produse, de la accesorii pana la jachete de vanatoare" (via comunicat de presă real,-), aproape m-a determinat să scriu un articol în care să mă transpun într-un mic Sherlock Holmes. Cu scenariul mi-a fost mai greu să rămân într-un cadru specific personajului. Gândesc şi scriu asta pentru că, la un moment dat, ceva românesc s-a întâmplat, misterul, suspansul situaţiei englezeşti, destrămându-se într-o parodie în care devenisem patronul unei agenţii de detectivi particulari. M-am oprit la fix, aducându-mi aminte de un termen limită. 

Revenind la subiectul care mă interesează în mod special, musai să vă supun atenţiei şi celelalte stiluri care fac parte din colecţia mare, de toamnă, a anului ce puţine file mai are:

- pentru sexul frumos:

• Generation Me - eleganţa anilor '60;
• Refusing Performance - stofe şi tricoturi de calitate;
• Fashion Outsiders - urban-casual;
• Olympionique Inspiration - pentru cele cu un stil de viaţă dinamic.

- pentru bărbaţi:

• Native lands - natură, călătorii, aer liber;
• Street luxury - trendy, urban;
• Alpine Avenue - din nou anii '60 - '70.

Totul sub eticheta Designers, marcă proprie a real,- Hypermarket.

Ca şi idee generală, am rămas plăcut surprins de eleganţa, simplitatea, calitatea produselor respective. O colecţie care sper să vă inspire la fel de mult cum m-a inspirat pe mine.

Domnului profesor, cu stimă!

Titlul sună a clişeu, o ştiţi şi voi, o confirm şi eu, însă e un aspect în faţa căruia multe.. politeţuri îşi înclină fruntea obosită de vreme.
Cum altfel să încep o scurtă incursiune în trecut dacă nu ataşând înşiruirii de cuvinte o uşoară notă de melancolie. Cu atât mai mult cu cât voi scrie despre un om cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, un om faţă de care mă despart mai bine de 16 ani. Cam atât a trecut de la ultima noastră întâlnire, cândva între generală şi liceu. La fel cum trecerea anotimpurilor dă un plus de savoare, de calitate unui vin de viţă nobilă, la fel cum o masina clasică, reuşită, stârneşte admiraţie chiar şi după mulţi, mulţi ani, tot aşa şi respectul pe care i-l port şi-a sporit valoarea în timp.

A fost nevoie de cei de la Toyota România  şi de echipa care veghează asupra bunului mers al competiţiei SuperBlog2012  pentru a da curs unor gânduri a căror flacără veghează, nestinsă, într-un altar imaginar, închinat "personalităţilor" din viaţa mea.

Ieşind din tiparul cuvintelor puţin pompoase (în contextul dat mi-e greu să nu fac abuz de ele), voi încerca să scot în evidenţă acele trăsături care conturează chipul unui profesor deosebit dintr-un colţ de ţară mai puţin ştiut de lume (un avantaj dacă e să ma întrebaţi pe mine).

 Mic de statură, foarte energic, pasionat de sport (făceam echipă bună la volei), fumător înrăit şi cafengiu ca majoritatea bugetarilor din ale căror rânduri făcea parte şi el (două vicii moştenite din facultate, mă gândesc eu). Sunt primele care mi-au venit în minte şi cele mai uşor de redat imagini.
Prin mâinile sale trecuseră câteva generaţii de elevi. Din una dintre ele făcuse parte şi maică-mea, lucru care, pe mine cel puţin, avea să mă impulsioneze şi mai mult în obţinerea de rezultate bune. E bine pentru un copil să aibe anumite repere, ceva care să-l motiveze. Din acest unghi, părinţii mi-au fost o sursă curată de "inspiraţie". Am încercat, pe cât posibil, să nu o văd ca pe o obligaţie.

Au fost patru ani senzaţional de faini, ani în care am prins dragoste de literatură, de călătorii, de focurile de tabără în acorduri de chitară şi poveşti amuzante, de profesorii cu adevarat profesori. Şi toate avându-l în centru pe omul faţă de care port o stima deosebita.